Instituţiile statului s-au autosesizat în urma articolului din DEZVĂLUIRI
Articolul cu titlul “Monede false la Muzeul de Istorie din Tulcea”, publicat de ziarul DEZVĂLUIRI, a obligat autorităţile locale să ia măsuri. Consiliul Judeţean Tulcea (instituţie ce patronează Institutul de Cercetări Eco-Muzeale-ICEM) a ordonat un audit, Direcţia Judeţeană de Cultură Tulcea a dispus reinventarierea colecţiilor. Poliţia de Patrimoniu din cadrul IPJ Tulcea a solicitat detalii despre monedele dispărute, pentru a le da în urmărire pe piaţa antichităţilor.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Aşa cum scriam într-o ediţie anterioară a ziarului, în anul 1979, din Muzeul de Istorie Tulcea au dispărut 219 monede. Piesele, monede de argint (antoninieni) de la mijlocul sec III p.Chr. făceau parte dintr-un tezaur de 1071 de monede, descoperit în 1964 la Isaccea. Nu se cunoaşte cu exactitate dacă organele de cercetare penală din perioada respectivă au întreprins vreun demers pentru a stabili împrejurările în care s-a produs suspecta dispariţie, cel mai probabil monedele nu au fost date în urmărire de către Miliţie, iar numerele de inventar corespunzătoare nu au fost radiate. Ca şi cum monedele ar fi fost în continuare în colecţie. În 1982, ICEM Tulcea a comandat la Întreprinderea Tehnică din Braşov 50 de copii monetare după aceste piese, lucru demonstrat de o factură (vezi foto). 
Ulterior, profesorul Victor Baumann (fost gestionar al colecţiei numismatice, fost şef al secţiei de istorie şi arheologie, fost director adjunct al ICEM Tulcea) a comandat pe cheltuiala lui aproape 200 de piese, după ce a organizat o excursie în Deltă pentru câţiva reprezentanţi ai întreprinderii din Braşov. De la fabricarea lor şi până în 1995 aceste copii au stat la profesorul Baumann, căci gestionarul colecţiei din perioada 1980-1991, Cristina Opaiţ, a refuzat să le primească în gestiune. În 1991 (la plecarea Cristinei Opaiţ) doar 623 de monede din tezaurul de la Isaccea figurau ca fiind în gestiunea ei. În 1995, Baumann a adăugat copiile în tezaur, alături de alţi 55 de denari (piese autentice care nu aveau însă nicio legătură cu colecţia).
La toate inventarierile ulterioare ale colecţiei, în 1980, 1982, 1985, 1988, Tezaurul de la Isaccea a fost înregistrat ca fiind format numai din piese originale. În 1995, Victor Baumann i-a predat colecţia Mihaelei Iacob (pe atunci muzeograf debutant, la doar 5-6 luni de la angajare), în aceleaşi condiţii: oficial, toate piesele erau originale. Atunci când Mihaela Iacob a cerut explicaţii despre prezenţa copiilor, Baumann i-a spus să nu îşi facă probleme, căci aşa au decis conducerea instituţiei şi contabilitatea, de-a lungul timpului.
În căutarea unui ţap ispăşitor sau despre cum poţi muşamaliza un furt
În martie 2007, în lipsa gestionarei colecţiei (Mihaela Iacob se afla la o bursă naţională de cercetare la Accademia di Romania din Roma), a început o nouă inventariere. Baumann încerca în acest fel să dea vina pe Mihaela Iacob, pentru o greşeală care îi aparţinea!
După ce a parcurs procesul verbal al inventarierii, Mihaela Iacob a depus o contestaţie, considerând că acest document cuprindea greşeli flagrante (inclusiv la numărarea pieselor) şi încălcări evidente ale legii. A urmat o serie de procese verbale (prin care Comisia condusă de Baumann încerca să îşi ajusteze greşelile) şi de obiecţii depuse oficial de către Mihaela Iacob, conservatoarea colecţiei Ligia Dima şi Dorel Paraschiv. Mai multe memorii au ajuns la conducerea ICEM şi la Consiliul Judeţean.
Poliţia a stabilit: “gestionare defectuoasă” la ICEM Tulcea
De asemenea, s-au autosesizat Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi Poliţia de Patrimoniu din cadrul IPJ Tulcea. Cele două instituţii au solicitat reluarea inventarierii şi finalizarea acestui proces în termen de maximum 90 de zile. La noua inventariere urmează să participe un expert în numismatică din afara instituţiei, iar concluziile vor fi trimise la Consiliul Judeţean şi la IPJ Tulcea. Totodată, comisia urmează să stabilească şi evaluarea în bani pentru fiecare piesă, căci în prezent se lucrează cu valori neactualizate.
Purtătorul de cuvânt al IPJ Tulcea, Daniela Condrea, ne-a declarat că poliţiştii de patrimoniu au efectuat în cursul lunii mai un control tematic la toate muzeele din ţară, prilej cu care la ICEM Tulcea s-a constatat o “gestionare defectuoasă” şi de aceea au solicitat o reinventariere exactă a tuturor pieselor din colecţii.
Furt da, hoţi nu!
În urma apariţiei articolului din DEZVĂLUIRI, s-a autosesizat Inspectoratul General al Poliţiei Române, care a solicitat Poliţiei de Patrimoniu o nouă anchetă, care să vizeze în mod expres monedele dispărute din Muzeul de Istorie Tulcea. Poliţiştii au luat declaraţii de la Victor Baumann, Mihaela Iacob şi Ligia Dima (actualul gestionar al colecţiei) şi au solicitat informaţii despre monedele dispărute, pentru a le putea da în urmărire.
În ciuda acestor evidenţe, Directorul ICEM Tulcea, Florin Topoleanu, trăieşte parcă o altă realitate. Topoleanu consideră că în urma anchetei Poliţiei nu va exista niciun vinovat, căci monedele au fost furate în urmă cu mulţi ani din expoziţie: “Aceasta este o poveste veche de 30 de ani, în care nu e nimeni vinovat. Eu îmi amintesc că a fost anunţată Miliţia, care nu a reuşit să prindă hoţii”.
Dacă lucrurile au stat într-adevăr aşa de ce Victor Baumann a plătit din banii lui 190 de copii la Întreprinderea Tehnică din Braşov şi de ce în documentele oficiale aceste piese figurează drept originale?!
Baumann se enervează, iar Jugănaru impune legea tăcerii
Pentru lămurirea situaţiei, la ICEM s-a constituit un „grup de lucru” format din membrii fostei comisii de inventariere, la care s-a adăugat Mihaela Iacob. Atunci când, în cursul discuţiilor a devenit evident faptul că multe din problemele legate de colecţie i se datorează, Baumann s-a enervat şi a părăsit „grupul de lucru”. Materialul redactat în urma dezbaterilor i-a fost trimis directorului ICEM, Florin Topoleanu, şi de aici a plecat la Consiliul Judeţean, care a trimis la muzeu o comisie de audit. “Noi am ordonat un audit, care se va încheia peste câteva zile. Atunci vom putea oferi rezultatele controlului”, ne-a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Chichi.
În mijlocul acestui scandal, prioritatea directorului adjunct Gabriel Jugănaru a fost să instaureze legea tăcerii. Jugănaru i-a ameninţat pe toţi angajaţii că nimeni, în afara directorului, nu mai are voie să vorbească cu persoane din exterior, şi că nicio hârtie care e redactată sau înregistrată la ICEM nu mai poate ieşi din instituţie fără aprobarea conducerii (o aluzie clară la informaţiile care au ajuns la noi).
Mica dictatură de la ICEM Tulcea
Mihaela Iacob acuză conducerea ICEM pentru situaţia creată. Iacob consideră că nu există un dialog între conducere şi angajaţi, legea este aplicată în funcţie de interese, iar cei care au curajul să îşi exprime un punct de vedere sunt intimidaţi.
În ceea ce priveşte dispariţia monedelor, Iacob consideră că vinovăţia este împărţită: “Responsabilitatea pentru securitatea pieselor în expoziţie -mă refer aici la securizarea vitrinelor şi a spaţiului expoziţional, la organizarea şi controlul serviciului de supraveghere în muzeu revine şefului de secţie în primul rând! (Victor Baumann, n.red.). Responsabili sunt şi supraveghetorul expoziţiei şi muzeograful de serviciu… şi nu în ultimul rând, directorul. Piesele respective, în număr de 300 bucăţi, au fost predate de către numismatul gestionar al colecţiei numismatice, pe proces verbal, d-lui Baumann ca şef de secţie pentru a fi expuse (există un proces verbal în acest sens). Eu nu pot să înţeleg cum de s-au furat 219 piese din 300 şi nimeni nu a observat asta timp îndelungat?! Înţeleg că în 1979 erau vremuri grele, dar de ce nu s-a găsit o formulă civilizată, legală, de a se ieşi din această „fundătură” după 1990, asta mă depăşeşte”
