La câteva zile după ce a fost numit director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa, Aidân Ibram şi-a anunţat cea mai stringentă prioritate: repararea Drumului European Constanţa-Tulcea (E 87). Pesemne că noul director făcuse cândva vreun drum la Tulcea şi la întoarcere a avut nevoie de reparaţii la sistemul de direcţie al maşinii personale. Sau poate că Ibram s-a uitat cu atenţie pe statisticile oficiale ale Poliţiei Rutiere care arată că drumul în discuţie se află pe primul loc în judeţ (!) la numărul de accidente şi asta i-a adus aminte de starea jalnică a asfaltului.
De fapt, ar fi fost suficient să acceseze siteul Google Earth şi să urmărească traseul acestei şosele, căci gropile se vedeau din satelit!
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU, Răzvan PETRE
Necazul este că în loc să fie reparat, drumul a primit nişte banale petice, iar în urmă au rămas aceleaşi capcane pentru şoferi: denivelări, praguri, porţiuni cu criblură. Ca să nu mai spunem că ele nici nu sunt semnalizate.
Aventuri în drumul spre Deltă
Ghinionul a făcut ca în timpul reparaţiilor (care nu s-au finalizat încă!) să parcurgem de multe ori drumul în ambele sensuri, în diverse etape ale lucrărilor. Mai întâi a fost slalomul printre porţiunile decopertate şi nesemnalizate, veritabile gropi pentru o maşină obişnuită. După instinct, toate maşinile intrau pe contrasens (atunci când şoferii vedeau la timp gropile), obligându-i pe cei din sens opus la manevre de mare virtuozitate tehnică pentru a evita ciocniri frontale. O altă “distracţie” era în locurile în care unul din sensuri era blocat de utilaje. Muncitori plictisiţi şi năclăiţi de sudoare sub vestele portocalii, “adormiţi” de soarele nemilos, abia catadicseau să oprească ori, dimpotrivă, să grăbească maşinile care le treceau pe sub nas, cu bastoane vopsite în roşu şi alb. Alteori îi vedeai discutând între ei, vorbind la telefonul mobil sau chiar tolăniţi la umbră sub vreun copac de pe marginea drumului. Ce atâta grabă, nu?!
De ce i se spune “Şoseaua Morţii”
Atunci când statisticile oficiale arată că pe o anumită şosea se produc foarte multe accidente, administratorul acelui drum trebuie să îşi pună serioase semne de întrebare. Spre exemplu, E 87 (şoseaua despre care vorbim) este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul accidentelor din judeţul Constanţa (iar Constanţa pe ansamblu este pe locul doi în ţară). “Constanţa – Tulcea a devenit, mai nou, un drum care ne face probleme. Iar asta pentru că noi nu avem decât o singură formaţiune de poliţie rutieră, la Năvodari, care trebuie să acopere întreg nordul judeţului. Şi nu sunt decât trei oameni acolo. Avem o creştere a accidentelor cu victime pe acest sector de drum”, a declarat la bilanţul anului 2008 comisarul Tudorel Dogaru, şeful Serviciului Drumuri Naţionale şi Europene din Cadrul Poliţiei Rutiere Constanţa.
Poliţiştii de la rutieră nu sunt însă vinovaţi pentru craterele acestui drum, vizibile din satelit, şi nici pentru faptul că ele nu au fost reparate ani de zile.
“Autostrada Nokia”, transportatorii de piatră şi centralele eoliene
Principala cauză pentru aceste gropi am găsit-o noi: maşinile de mare tonaj, în special cele încărcate cu piatră de la numeroasele cariere din nordul judeţului Constanţa şi din judeţul Tulcea (aşa cum reiese din harta pe care am întocmit-o).
Conform legii, transportatorii de marfă trebuie să respecte un tonaj maxim şi să îşi asigure eficient încărcătura, pentru a nu cădea pe şosea. Cei care circulă pe ruta Constanţa-Tulcea au simţit pe pielea lor în câte cazuri aceste norme sunt respectate…
Mai nou, pe acest drum au apărut şi maşinile inscripţionate cu mesajul “Gabarit depăşit”, care transportă echipamente pentru centralele eoliene din zonă. O dovadă că ele nu respectă normele de tonaj maxim: săptămâna trecută au fost prinse “în flagrant” de către Poliţia Rutieră, care le-a dat şi amenzi.
De ce acest drum nu a fost reparat la timp? Răspunsul e uşor de anticipat: din motive politice. Iată spre exemplu cazul “Autostrăzii Nokia”: presa centrală a semnalat la începutul lunii mai 2007 faptul că Statul Român vrea să ofere drept cadou companiei Nokia o autostradă de 40 de kilometri, între Cluj şi comuna Jucu (unde va fi amplasată prima fabrica de telefoane şi echipamente de comunicare). Proiectul va costa cel puţin 200 milioane euro şi, conform mai multor specialişti, nu se justifică decât dacă luăm în discuţie interesele companiei de telefonie. Unul dintre cei care s-a opus ca CNADNR să finanţeze acest proiect a fost chiar actualul Ministru al Transporturilor, Radu Berceanu.
Ca un “amănunt”, din cauza “Autostrăzii Nokia” au rămas fără finanţare alte 11 drumuri care urmau să fie reparate, printre care şi Drumul European Constanţa-Tulcea.
