Participanții au fost duși într-o arie strict protejată, unde accesul este interzis prin lege!
Nu am reuşit să ajung la Doloşman Bike Fest Jurilovca 2015, deşi mi-aş fi dorit, dar mi-am trimis bicicleta. După ce am discutat cu participanţii am realizat că nu am pierdut nimic, organizarea fiind mult sub aşteptări. Participanţii, în număr destul de mic (aproximativ 100 de persoane) au plecat într-o plimbare cu bicicleta din Jurilovca spre Capul Doloşman, până în zona unde se termină asfaltul.
Cireaşa de pe tort a fost prezenţa la eveniment a Ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, invitat de colegul său de partid, Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion. Doar că organizatorii şi-au închipuit poate că ministrul va veni de la Bucureşti pe bicicletă, aşa că nu i-au pregătit şi „obiectul muncii”.
La eveniment nu a fost prezentă nicio ambulanță, deși la cursă au participat mai mulți copii
Drept pentru care au fost nevoiţi să cerşească o bicicletă de la participanţi. Aşa a ajuns bicicleta mea sub fundul ministerial al lui Teodorovici. Slavă domnului că plimbarea s-a 
desfăşurat fără incidente şi domnul ministru a ajuns cu bine la capătul traseului, mai ales că organizatorii (Primăria Jurilovca) nu au beneficiat de asistenţa niciunei ambulanţe, chiar dacă la eveniment au participat şi mai mulţi copii!
După încheierea cursei, au fost organizate ateliere de creaţie şi vizite la ruinele cetăţii Argamum. Problema e că teritoriul cetăţii se află integral în zona strict protejată Capul Doloşman.
Conform siteului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), rezervaţia Capul Dolosman se întinde pe 125 ha, iar „Delimitarea este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloşman din apropierea localităţii Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetăţii greco-romane Argamum şi zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priza staţiei de pompare pentru irigaţii Sălcioara”.
Zona este importantă pentru conservarea vegetaţiei xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare, pietrarului negru, precum şi pentru protecţia dihorului pătat și a şarpelui rău.
ARBDD: Accesul interzis dar… nu pentru toată lumea
Am discutat cu reprezentanţii ARBDD, care ne-au confirmat faptul că pe teritoriul ariilor strict protejate accesul este permis doar în scop ştiinţific. Când au aflat că ne interesează evenimentul de la Jurilovca, au schimbat macazul: „Acolo este o situaţie specială, căci Consiliul Judeţean a făcut o investiţie, a construit drumul. Oamenii trebuie să îşi lase maşinile, autocarele într-o parcare şi să meargă pe jos. (În fotografii pot fi văzute maşini parcate pe teritoriul rezervaţiei, chiar sub zidurile cetăţii-n.red.) Oricum este şi o zonă periculoasă acolo, sunt şi şerpi veninoşi şi nu cred că se aventurează cineva…”.
Aţi înţeles ceva de aici? Să reluăm: Organizatorii i-au dus pe participanţi într-o arie strict protejată, în care accesul turiştilor este strict interzis, o zonă care, pe deasupra, mai are şi şerpi veninoşi! Deşi HG 248/1994 interzice categoric accesul, ARBDD acceptă ca turiştii să între în rezervaţie, pentru că în zonă Consiliul Judeţean a construit un drum!
Ca să înţelegem şi mai bine, trebuie spus că toţi cei implicaţi (Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion şi Guvernatorul Deltei, Lucian Simion ) sunt membri PSD-primii doi-sau susţinuţi de partidul de guvernământ pentru ocuparea funcţiei-cel de-al treilea.
Rezervaţia Doloşman, propusă spre mutilare chiar de către ARBDD
În ianuarie 2013, Consiliul de Administrare al ARBDD a propus modificarea a şapte zone de protecţie strictă (rezervaţii ştiinţifice, fără acces pentru publicul larg). Din acestea, şase erau propuse pentru a fi mărite ca suprafaţă şi doar una – Rezervaţia Doloşman – era data „la tăiat”. Cum proiectul văduvea multe administraţii locale de importante suprafeţe de păşunat, primăriile şi Consiliul Judeţean s-au împotrivit, iar proiectul a picat, rezervaţiile rămânând în vechile delimitări.
{youtube}TnzLiUtCBUg{/youtube}
Conform proiectului, suprafaţa Rezervaţiei Doloşman ar fi urmat să scadă, de la 125 de hectare, la 90. În realitate, aşa cum reiese din fotografia alăturată, ea pierdea circa 90% din suprafaţa actuală. Scopul era acela de a scoate ruinele cetăţii Argamum şi păşunea alăturată – arie de important interes pentru Primăria Jurilovca şi pentru multele firme care oferă circuite turistice – din zona strict protejată.
Odată eliminat acest perimetru, rezervaţia ar fi rămas cu o suprafaţă reală de câteva hectare, având pe o distanţă de câţiva kilometri o lăţime de doar 5-10 metri. Pentru ca această mutilare a Rezervaţiei Doloşman să nu fie atât de evidentă, „specialiştii” ARBDD au inclus (în compensaţie) în zona strict protejată câteva zeci de hectare din Lacul Razim. Explicaţia oficială, care friza ridicolul, era aceea că zona (altfel, una cu fund stâncos, expusă vântului şi valurilor puternice) ar fi una importantă pentru hranirea unor specii de păsări acvatice (nu se spune care!) şi ar găzdui o importantă populaţie de şerpi de apă. De menţionat că şarpele de apă este probabil cea mai comună specie de şerpi din România, numai în zona Dobrogei existând câteva zeci sau sute de mii de exemplare.
În acelaşi timp, Rezervaţia Doloşman este una din cele mai importante zone de protecţie a dihorului pătat. Acesta este în „Top 10 Animale ameninţate cu extincţia pe teritoriul României”, efectivul total fiind estimat la 500 de exemplare în toată Europa – toate trăind în câteva rezervaţii din Dobrogea. Dihorul pătat este un animal de stepă, care îşi vânează prada în zonele de pășune – adică exact acele zone care au fost propuse a fi excluse din Rezervaţia Doloşman.
(Foto Facebook şi Jurilovca.wordpress.com)
