Interviu

Mesajele anti – încălzire globală ajung în România gata expirate

Valul de ştiri mai mult sau mai puţin adevărate care denunţă încălzirea globală ca fiind o invenţie a unor oameni de ştiinţă a lovit puternic în presa românească, săptămâna trecută. La ordinea zilei a fost povestea potrivit căreia un reputat om de ştiinţă german ar fi afirmat că iarna actuală, cu temperaturi foarte scăzute în Europa şi America de Nord, ar marca o oprire, sau chiar o inversare a încălzirii globale. În realitate, specialistul în cauză, avocat înverşunat al teoriei încălzirii globale, a afirmat exact invers – că acest fenomen se petrece, chiar dacă iarna 2009-2010 pare să indice exact opusul.

Un articol de Răzvan PETRE

Toată această răstălmăcire a declaraţiilor meteorologului Mojib Latif a fost posibilă prin propagarea, la nivel mondial, a ecourilor unui articol din revista New Scientist, în care vorbele sale erau greşit înţelese. Apărut în septembrie, acest articol s-a combinat cu zvonistica de sezon şi a atacat România, săptămâna trecută.

America şi Europa de Vest, sub zăpezi

Toată această poveste cu inversarea schimbărilor climatice a fost alimentată de către două evenimente. Primul a fost Conferinţa Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice, ocazie cu care, întâmplător sau nu, pe piaţa media au fost lansate fel de fel de zvonuri privind faptul că toată povestea încălzirii globale ar fi doar o nouă conspiraţie. Al doilea context important a fost acela al unei ierni foarte reci, în emisfera nordică. Trei sferturi din suprafaţa Statelor Unite au fost acoperite de zăpadă, cu ocazia a două valuri de viscole, în decembrie şi ianuarie. Furtunile de nea au fost urmate de ger, în multe localităţi înregistrându-se cifre record, atât la nivelul zăpezii, cât mai ales la temperaturi negative. În câteva zone ale SUA în care zăpada era un fenomen foarte rar, frigul şi stratul de zăpadă au persistat mai multe zile la rând, ducând la compromiterea recoltei de citrice în Florida şi Texas (două dintre statele americane cu climat mediteranean). În acelaşi timp, Europa a fost vizitată de mai multe furtuni de zăpadă, ce au dat peste cap traficul terestru şi aerian. Gerul ce a urmat a curmat circa o sută de vieţi. În Londra, unde ninsoarea e un fenomen ce se produce sporadic, o dată la câţiva ani, zăpada a depăşit 20 de centimetri pe alocuri. Efectele acestei ierni capricioase s-au făcut simţite şi în România, unde zone precum Constanţa şi-au depăşit deja baremul de zile geroase şi ninsori, deşi suntem doar la jumătatea iernii.

O ştire de impact

Conferinţa Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice, desfăşurată la sfârşitul anului trecut, la Copenhaga, a suscitat un interes deosebit, în întreaga lume. În pregătire pentru marele eveniment, pe piaţa zvonurilor au ajuns fel de fel de argumente ale faptului că toată povestea încălzirii globale ar fi doar o nouă conspiraţie mondială. Cu câteva săptămâni înainte de deschiderea lucrărilor, nişte hackeri cu simţ civic (?!) au pus la dispoziţia publicului nişte presupuse mesaje electronice între oameni de ştiinţă care ar fi pus la îndoială fenomenul încălzirii globale. Teoria conspiraţiei a prins aripi din nou, în momentul în care cunoscuta revistă New Scientist a publicat un articolaş, în care se afirma că, în loc să se încălzească, clima Pământului se va răci în următorii douăzeci de ani. Materialul în cauză pornea de la declaraţiile unui cunoscut specialist în meteorologie, oceanografie şi climatologie – Prof. Mojib Latif, de la Institutul Leibniz din Kiel, Germania. Citându-l pe acest specialist, dar şi pe alţii, autorul articolului din New Scientist anunţa o răcire iminentă a climatului global, în următoarele două decade, şi punea sub semnul întrebării fenomenul încălzirii globale.

Adevărul din spatele dezinformării

În realitate, specialistul citat afirmase exact contrariul, dar vorbele sale fuseseră scoase din context şi răstălmăcite. Articolul din New Scientist preluase frânturi din discursurile lui Mojib şi ale altor participanţi la un simpozion al climatologilor. Cu acea ocazie, specialistul german (cu origini pakistaneze) pusese problema modelelor climatice, pe baza cărora se poate estima impactul încălzirii globale. Scopul alocuţiunii sale a fost acela de a demonstra, cu cifre exacte, că aplicarea modelării pe perioade de zece ani (decade) este o abordare ineficientă, ce poate duce la interpretări greşite. Concret, el a afirmat că, pe perioade scurte (ani) şi medii (zeci de ani), influenţele naturale, cum ar fi schimbările ciclice ale curenţilor atlantici, ar putea să ascundă efectul schimbărilor climatice. „În situaţia asta, este posibil să primim milioane de apeluri telefonice, să ni se spună – Ce se întâmplă? Nu se mai produce încălzirea globală? Iată motivul pentru care trebuie să rezolvăm problema prognozelor pe termen mediu.” a declarat Mojib la acea conferinţă. De altfel, subiectul întâlnirii dintre climatologi, în care Mojib Latif a făcut aceste declaraţii, a fost unul tehnic, şi anume felul în care specialiştii ar trebui să realizeze modele climaterice precise, care să nu fie influenţate de fenomene naturale de moment.

Ştire expirată, reciclată în presa română

De la bun început, articolul din New Scientist a fost primit cu scepticism, multe voci afirmând că este doar o încercare de a pune la îndoială încălzirea globală, înainte de Summitul de la Copenhaga, unde ar fi trebuit să se decidă măsuri drastice împotriva industriilor şi ţărilor mari producătoare de emisii de dioxid de carbon (China, SUA etc.). Cu toate acestea, ştirea a făcut înconjurul globului, fiind preluată din prestigioasa revistă New Scientist (Marea Britanie), de către New York Times. Ulterior, articolul în cauză a fost desfiinţat, ca fiind o dezinformare grosolană şi ca deţinând recordul de greşeli pentru revista New Scientist. Aceste aprecieri nu au mai putut să stăvilească propagarea ştirii, care avea girul dat de numele ziarelor şi revistelor de marcă, ce o publicaseră deja.
Venirea iernii foarte reci pe care o traversăm a făcut ca această mortăciune jurnalistică să fie dezgropată şi reşapată. Săptămâna trecută, ea a ajuns şi în România, sub forma unei traduceri adaptate a articolelor iniţiale. În mod ironic, la data apariţiei ştirii, specialistul citat în conţinut – Prof. Mojib – avea la activ o serie întreagă de interviuri în care a demascat eroarea jurnalistică şi nedreptatea ce i s-a făcut, atunci când a fost portretizat, în loc de susţinător al teoriei schimbării climatice, în rolul de adversar al ei. Şi mai trist este că, cu doar două zile înainte ca „jurnaliştii” români să importe ştirea în cauză, veche de trei luni, revista New Scientist a corectat greşeala, publicând un articol intitulat „Minciunile şi greşelile proliferează pe timp geros”. Prin acest articol de fond, revista britanică a încercat să corecteze greşelile anterioare şi să afirme răspicat că iarna foarte rece din emisfera nordică nu poate însemna oprirea sau inversarea trendului de încălzire globală.

Cum funcţionează încălzirea globală?

Sintagma „încălzire globală” este adesea percepută ad literam, ca un fenomen de încălzire a climei, la nivel global şi în fiecare regiune individuală. În realitate, însă, creşterea temperaturii medii multianuale, chiar şi cu câteva grade în intermediul unei perioade relativ scurte de timp (o decadă, două) nu poate fi detectată de către simţurile umane. Ceea ce poate fi sesizat de către toată lumea este amplificarea intensităţii fenomenelor extreme. Pe fondul schimbărilor climatice, furtunile, uraganele, secetele (fenomene tipice sezonului cald) vor fi mai puternice. În acelaşi timp, însă, viscolele, gerul şi inundaţiile de iarnă, fenomene specifice sezonului rece, vor deveni şi ele mai intense. Acest lucru este cauzat, în principal, de topirea gheţarilor şi a calotelor glaciare şi de creşterea evaporaţiei la nivelul oceanului planetar. Întrucât apa şi radiaţia solară sunt principalele componente ale „motorului climatic” al Pământului, efectul combinat al acestora duce la acumularea unei cantităţi mai mari de energie, care este apoi eliberată, cu efecte dezastruoase. Aşadar, înainte să ne temem că zona în care locuim s-ar putea transforma într-un deşert, trebuie să ne ferim din calea furtunilor, viscolelor, tornadelor şi inundaţiilor pe care încălzirea globală le va face să fie mult mai puternice şi mai numeroase.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top