ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a pus piatra de temelie pentru manastirea Sfântul Ierarh Teotim al Tomisului, în apropierea complexului monahal de la Basarabi, în cadrul unei slujbe oficiate duminica, 22 aprilie. Edificarea acestei manastiri vine sa întareasca valoarea arheologica si religioasa a unui complex rupestru unic, lasat în paragina zeci de ani. Ansamblul de monumente rupestre de la Basarabi este unul din cele mai importante vestigii ale evului mediu timpuriu din Dobrogea, care din punct de vedere cronologic este si primul monument religios al acestei zone, cu similitudini stilistice si arhitectonice si în alte locuri din spatiu balcanic, datate însa într-o perioada mai târzie. El a fost descoperit pe 11 iunie 1957, tocmai de catre muncitorii din cariera, care efectuau lucrari de extindere a zonei de exploatare.
Un articol de MIHAI RÃZVAN ROTARU
Complexul rupestru de la Basarabi cuprinde lacasuri de cult, galerii labirintice, cavouri, morminte, locuinte, toate sapate în masivul de creta. Întreg ansamblul (datat din secolele IX–X–XII), prin monumentele rupestre cu desenele si inscriptiile de o deosebita varietate si bogatie, reprezinta un aspect unic, de o deosebita valoare istorica si culturala, a culturii pe teritoriul tarii noastre, din epoca de formare a poporului român. Inscriptiile de la Basarabi reprezinta cea mai veche atestare scrisa a limbii române, anterioara cu aproape sase secole scrisorii boierului Neacsu din Câmpulung, ce dateaza din anul 1521. Specialistii care au studiat situl arheologic sunt de parere ca monumentele sapate exclusiv în roca de creta, la nivele foarte diferite, cu elemente bine definite, reproduc modele cunoscute din arhitectura construita a epocii. Pe pereti sunt incizate desene cu caracter simbolic si diferite scene, precum si un numar foarte mare de inscriptii cu caractere diferite.
Inscriptiile misterioase
Dintre acestea unele au fost redactate în paleoslava, alfabet chirilic si putine în scriere glagolitica; altele în greaca, dar cea mai mare parte au fost scrise într-o scriere enigmatica, care n-a putut fi descifrata pâna în prezent. Descifrarea textelor runice de la Basarabi ramâne o problema, din cauza accelerarii procesului de degradare fizica si chimica, datorat atât variatiilor de temperatura, umiditate, atacurilor biologice cât si interventiilor omului. Toate aceste reprezentari, cât si arhitectura încaperilor rupestre demonstreaza existenta la Basarabi a unor mesteri buni cunoscatori ai monumentelor bizantine din aceeasi perioada de timp. În acelasi timp, monumentele descoperite în cariera de creta de la Basarabi confirma punctul de vedere al unor cronicari bizantini în ceea ce priveste existenta în aceasta zona a unei populatii amestecate, ce vorbeau limbi diferite, în deosebi în perioada stapânirii Imperiului Bizantin asupra Dobrogei. În decursul anilor, de la data descoperirii, doar o mica parte a monumentului a fost protejat adecvat cu o constructie definitiva, restul fiind acoperit cu scânduri de lemn si stuf, învelite cu carton asfaltat. Aceste constructii nu au realizat un microclimat adecvat si de aceea întreg ansamblul a avut de suferit diverse degradari, în special la nivelul inscriptiilor fragile din peretii de creta.
