Lansată cu surle şi trâmbiţe, cu scopul de a salva ţara de tiranul Băsescu şi de partidul său, alianţa USL are acum o sarcină mai presantă – să se scape pe sine! Impasul în care se găsea USL din cauza organizaţiilor locale greu de conciliat a fost escaladat de noua dispoziţie privind alegerea edililor dintr-un singur tur de scrutin. În plus, jocurile de culise prin care se negociază la bucată funcţiile de primari au pus deja pe jar pe mulţi dintre membrii şi susţinătorii PNL şi PSD. Tare ca betonul la nivel central, unde ameninţă să preia majoritatea în Parlament, USL se sfărâmiţează pe la colţuri.
Unarticol de Răzvan PETRE
Adoptarea prevederilor privind alegerea primarilor după doar un singur tur de scrutin, cu majoritate simplă, i-a făcut pe toţi comentatorii să declare la unison că de câştigat vor avea PD-L, UDMR, dar şi PSD, în timp ce liberalii riscă să piardă şi puţinul pe care îl aveau. Logica e simplă – PSD are mai mulţi primari în funcţie, mai multe personalităţi şi mai mulţi lideri locali, precum şi o maşină propagandistică mai eficientă. Există şi excepţii – cum ar fi judeţul Constanţa – unde PNL are câţiva lideri influenţi şi primari siguri pe funcţii (fie pentru că nu au contracandidat de calibru din partea PSD, fie pentru că au un sprijin popular stabil). Dar chiar şi la Constanţa, primarii PNL pot fi număraţi pe degetele de la o mână…
Oficial, toţi liderii locali declamă poezia impusă de la centru – candidatul USL va fi persoana care va ieşi cea mai populară, în urma unui sondaj de opinie. În culise, însă, negocierile au demarat furibund. Posturi ce păreau antamate au fost puse ca miză pentru controlul unor zone de interes pentru fiecare partid, multora dintre posibilii candidaţi ce se considerau cu şanse în alte circumstanţe fiindu-le propus să susţină pentru funcţia dorită un fost adversar, acum coleg de Uniune. Chiar şi acolo unde sondajele vor determina candidatul USL, procesul este privit cu neîncredere, iar rezultatele – cu teamă. E greu de prevăzut ce ar face un actual primar, căruia, în urma sondajului, i s-ar propune să se dea la o parte – să se conformeze, sau să îşi direcţioneze resursele (financiare şi electorale) spre PD-L, de exemplu?
Presupunând că Uniunea va trece hopul alegerilor locale (cu dezertările şi pierderile ce sunt inevitabile în actualele condiţii), soarta ei pare şi mai incertă la următorul test electoral. Dacă teoria se verifică în practică, PNL ar trebui să iasă uşor şifonat, cu un număr de primari şi consilieri redus. Iar, cum alegerile locale sunt luate întotdeauna drept etalon pentru alocarea locurilor eligibile de parlamentar, criza riscă se se acutizeze. Soarta USL se joacă acum pe o carte riscantă şi improbabilă în situaţia alegerilor locale – aceea că PD-L va suferi o înfrângere covârşitoare, ceea ce ar permite atât PSD, cât şi PNL, să câştige mai multe posturi decât au în prezent, fără ca acestea să fie „furate” de sub nasul partenerilor de Uniune.
Va reuşi USL să supravieţuiască şocului de la alegerile locale? Până să afle răspunsul la această întrebare, cele două partide se dau peste cap, făcând planuri, ducând tratative, împărţindu-şi sferele de influenţă şi lansând platforme-program de salvare a ţării, asemănătoare unor angajamente de guvernare. Toate acestea – lucruri specifice perioadei postelectorale. Din nou, pare că USL a pus carul înaintea boilor. Dar să nu fim cârcotaşi – în eventualitatea în care logodna dintre PSD şi PNL pică înainte să se fructifice cu o nuntă, atunci partenerii să se aleagă măcar cu o lună de miere!
