În timp ce 1/7 din şomerii judeţului Constanţa erau din Hârşova, fosta administraţie alunga investitorii
În 2003, conform datelor oferite de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) din Constanţa, pe raza judeţului Constanţa erau înregistraţi 22.065 de şomeri. Din numărul total al acestora, 10.464 erau şomeri indemnizaţi, iar 11.601 neindemnizaţi. Astfel, 17 persoane beneficiau de ajutor de şomaj, 25 primeau ajutor de integrare profesională, 993 alocaţie de sprijin, alte 9.429 de persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj şi un număr de 11.601 de persoane nu beneficiază de nici un fel de ajutor bănesc. Acestea fiind zise, cea mai gravă situaţie se înregistra în Hârşova şi zona limitrofă.
Un articol de Andreea PAVEL
Aici se înregistrau nu mai puţin de 3.221 de şomeri (deci o şeptime din numărul total de şomeri, de la nivelul judeţului!), dintre care numai în oraş erau aproape 1.000 de şomeri. Au trecut opt ani de atunci şi oraşul Hârşova continuă să fie “campion” naţional la şomaj. Cum se explică acest lucru, având în vedere că în perioada 2000-2008 administraţia locală primise oferte gârlă de la investitori care urmau, evident, să asigure şi locuri de muncă pentru localnici? Răspunsul vine chiar din partea localnicilor care, în urmă cu ceva vreme, ne-au trimis pe adresa redacţiei o scrisoare prin care ne povesteau de ce au fugit investitorii cât au văzut cu ochii, după ce au “negociat” cu fosta administraţie.
De ce nu sunt locuri de muncă?
Conform spuselor hârşovenilor, de-a lungul timpului, în oraşul lor au venit mai mulţi investitori străini cu gândul să pună pe picioare afaceri care ar fi putut să aducă beneficii extraordinare oraşului. Aceştia au ales, în schimb, să fugă cât au văzut cu ochii, atunci când au făcut cunoştinţă cu fostul edil hârşovean. După spusele localnicilor, se pare că Ionel Chiriţă nici n-a stat la discuţii când a auzit de domeniile în care urmau să aibă loc investiţiile şi ar fi cerut de la obraz “comisioane” nesimţit de mari, după spusele localnicilor. Cel mai important se pare că a fost un investitor german care ar fi vrut să construiască în Hârşova o fabrică de mecanică fină, cu 500 de locuri de muncă. Surse importante din Consiliul Judeţean Constanţa au mărturisit că ştiau de “atenţia” cerută de Chiriţă, care s-ar fi ridicat la un milion de euro! Se pare că investitorul s-ar fi încumetat chiar şi aşa, doar să primească răgaz pentru a pune afacerea pe picioare. Chiriţă a avut ultimul cuvânt, iar investitorul a fugit să-şi ridice fabrica pe dealurile de la Topalu. Hârşovenii mai spun că o altă ocazie ratată de fostul primar a fost reprezentată de o firmă din Anglia care a dorit să producă tehnică navală, de un investitor care a vrut să investească în apele termale, sau de unul care ar fi vrut să construiască în zonă o fabrică de ulei. Concluzia e că toţi investitorii care s-au prezentat în faţa lui Chiriţă au primit “tratamente” similare şi au fost puşi în faţa faptului împlinit: vroiau afacere, plăteau comision, sau îl “cadoriseau” pe primar cu acţiuni din afacere. Pe de altă parte, deşi locurile de muncă din Hârşova s-au diminuat în permanenţă (Flamura şi fabrica de pâine s-au închis, iar întreprinderea de sârme şi cabluri a redus personalul la jumătate), iată că fostul primar nu s-a sinchisit prea tare să înfiinţeze locuri de muncă, dat fiind faptul că la finalul mandatului, în 2008, Hârşova era în fruntea clasamentului oraşelor cu şomaj foarte ridicat. Iată, deci, că nu este deplasată afirmaţia localnicilor, conform căreia Chiriţă n-a urmărit decât să-i manipuleze pe cât mai mulţi dintre ei, care erau încadraţi temporar le Legile 76 şi 416 (primeau ajutoare sociale de la primărie).
Actualul primar trage ponoasele
Aşa se face că în 2008, când Chiriţă nu a mai câştigat alegerile, Tudor Nădrag, noul primar, şi-a pus mâinile în cap atunci când a văzut în câte datorii e îngropată primăria, ce dezastru a găsit în instituţie şi în ce hal de revoltaţi sunt localnicii, din cauza locurilor de muncă. Una din soluţiile găsite repede de actualul primar a fost să cheme hârşovenii fără loc de muncă în diversele programe derulate la nivel local, reuşind astfel, cu bani puţini şi forţă de muncă proprie, să rezolve o bună parte din problemele de infrastructură din oraş şi să le asigure şi oamenilor un loc de muncă. “Fără a angaja credite sau a aştepta banii guvernamentali, am decis să încercăm să rezolvăm noi, pe plan local, o parte din problemele legate de infrastructură. Am decis să achiziţionăm asfalt de la staţia Cuza Vodă, pe care l-am folosit la repararea unor străzi din oraş cu forţă de muncă proprie. În acest fel, am reuşit să facem şi o reabilitare şi să cheltuim şi mai puţini bani decât am fi cheltuit dacă angajam vreo firmă. Reabilitarea completă a străzilor din oraş o vom face cel mai probabil în momentul în care vom primi bani de la Guvern. Avem un proiect care a stat degeaba la Agenţia de Dezvoltare Regională Brăila şi pe care acum l-am mutat la Ministerul Dezvoltării, pentru a fi inclus în programul de reabilitare a celor 10.000 de kilometri de drumuri, unde a şi fost aprobat”, a declarat edilul Tudor Nădrag. Acesta a precizat, de asemenea, că investitorii sunt cei care ar putea să rezolve şi mai repede această problemă. Sigur, doar în condiţiile în care aceştia ar mai avea curaj să treacă prin Hârşova, după “plăcuta impresie” pe care le-a lăsat-o fosta administraţie…
