Opinii

Localităţi dobrogene: Istorie, cultura şi tradiţii

Comuna Crucea, „botezată” de istoricul Nicolae Iorga în 1932

–    Teritoriul adinistrativ al comunei Crucea este atestat documentar pentru prima oară în 1738, într-o hartă militară rusă;
–    Localitatea este formată din şase sate: Crucea, Şiriu, Băltăgeşti, Crişan, Stupina, Gălbiori;
–     Principalul segment de dezvoltare economică este reprezentat de agricultură, culturile de bază care se cultivă pe teritoriul comunei fiind: grâul, orzoaica de toamnã ºi de primãvarã, floarea-soarelui, mazãrea, ovãzul, rapiþa ºi porumbul. În localitatea Crucea existã ºi o fabricã de industrializare a laptelui care produce caºcaval. Pe raza comunei nu existã comerþ en-gros ºi, de asemenea, nu existã societãþi care sã execute prestãri servicii. Micile magazine în numãr de 20 îºi desfãºoarã activitatea prin desfacerea de produse agro–alimentare   

Un articol de Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

În localitatea Crucea există zona protejată rezervaţia naturală Alah–Bair ce se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, spectaculoasă pentru peisajul dobrogean prin varietatea reliefului şi a elementelor naturale ce conturează respectivul amplasament, o mănăstire cu hramul „Izvorul Tămăduirii” şi un izvor despre care se spune că ar face minuni.
Astfel, turismul rural devine o importantă activitate economică, complementară, producătoare de venituri, o şansă pentru dezvoltarea şi modernizarea localităţii.
În prezent, primarul localităţii Crucea este Gheorghe Frigioi (PSD), aflat la al treilea  mandat.
După istoricul Constantin C. Giuraşcu, comuna Crucea s-a constituit din populaţia băştinaşă amestecată cu muntenii veniţi pe meleagurile Dobrogei prin anul 1300, cu moldovenii veniţi prin anul 1375 şi cu transilvănenii sosiţi în anul 1406. Atestarea documentară există însă numai din anul 1738, când satul Băltăgeşti apare însemnat pe o hartă rusă sub denumirea de „Baltazesc” care, începând cu anul 1790 apare şi pe hărţile austriece cu numele „Baltajesti”. Satul de reşedinţă al comunei, până în anul 1910 a fost Şiriu. În 1910, satul Crucea devine reşedinţă a comunei cu denumirea de „Satischioi”. Denumirea actualei localităţi se datorează faptului că intersecţia drumurilor ce legau cetăţile Carsium cu Tomisul şi Capidava cu Ulmetum avea formă de cruce. Astfel, în 1932 istoricul şi omul politic Nicolae Iorga a schimbat numele comunei din Satischioi, în Crucea. Celelalte sate componente ale comunei s-au format după 1882, conform informaţiilor furnizate de Grigore Dănescu în „Dicţionarul statistic economico-istoric şi grafic al judeţului Constanţa”. Satischioi a fost acoperit în trecut cu păduri, ale căror urme se pot vedea şi astăzi, prin păturile de verdeaţă şi livezile ce învelesc marginile actualei localităţi Crucea. Încă din cele mai vechi timpuri există mărturii ale vieţii materiale în această parte a judeţului nostru, geto-dacii au populat intens aceste locuri, iar argumentele se regăsesc în izvoarele istorice. Din punct de vedere arheologic, s-a  remarcat în mod deosebit un deal din apropierea satului Stupina (deal cunoscut de localnici sub numele de „Muntele cu var”), pe care a fost găsită o statuie din piatră traco-scitică, din secolul IV-III î.e.n. Aceasta reprezenta un bust având la brâu un pumnal, care se află la Muzeul de Istorie al României. Întreg teritoriul comunei este plasat în nordul podişului Dorobanţu, în partea centrală a Dobrogei. Comuna Crucea se învecinează la nord cu localităţile Horia, Cloşca şi Tichileşti, la sud cu localităţile Dorobanţu şi Ţepes-Vodă, la est cu localităţile Pantelimon, Runcu şi Vulturu, iar la vest cu localităţile Capidava şi Dunărea. Pe raza comunei Crucea locuiesc un număr de 1086 familii (însumând 3.482 de locuitori), din care cinci familii sunt de etnie romă.
Legenda izvorului care face minuni
Una dintre legendele comunei face referire la un izvor care curge din vârful dealului, cu mult deasupra pânzei freatice şi care, indiferent de anotimp, îşi păstrează acelaşi debit. Legenda spune că în urmă cu mult timp, un orb a trecut prin zona pe unde curgea izvorul. Omul a auzit clipocitul apei şi, însetat fiind, s-a aplecat asupra ei. A băut, apoi şi-a trecut palmele prin izvor, a cuprins picăturile acestuia şi şi-a spălat faţa. Miracolul a făcut posibil ca omul să-şi recăpete vederea. De atunci,  izvorul e considerat de localnici, dar şi de miile de pelerini ce vin anual la locul tămăduitor, ca fiind unul binecuvântat. Lângă izvor a fost ridicată şi o mănăstire, în doar patru ani, doar din „bogdaproste”. În 2005, maica stareţă Teodora a pus piatra de temelie la Mănăstirea „Sfânta Cruce”, care are hramul Izvorul Tămăduirii. În 2008, aproximativ 15.000 de pelerini au vizitat mănăstirea cu ocazia sărbătorii Izvorului Tămăduirii.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top