Energie si dolari

Legislaţia românească schimbă regulile accesării banilor UE la finalul jocului

http://www.dezvaluiri.ro/images/_poze_articole/2009-06-29/parlament.jpg

Aberaţia Guvernului privind fondurile europene: primăriile bine organizate, dezavantajate în favoarea primăriilor sărace

Într-o ediţie anterioară vă prezentam o anchetă ce scoate la iveală motivele din cauza cărora primarii din România sunt puşi în imposibilitatea accesării fondurilor europene. Deşi, iniţial, vina a fost aruncată în cârca acestora, încet-încet reflectoarele critice sunt îndreptate către liderii Guvernului român. Din câte se pare, singura soluţie care le-a mai rămas şefilor administraţiilor locale este mediatizarea idioţeniilor cuprinse în legislaţia românească, cel mai mare obstacol în obţinerea banilor proveniţi de la UE.

Un articol de Andreea PAVEL

http://www.dezvaluiri.ro/images/_poze_articole/2009-06-29/parlament.jpgUnul dintre aspectele cele mai aberante ar fi avantajarea primăriilor sărace şi prost organizate, în defavoarea celor cu venituri mai mari şi care beneficiază de buni manageri. Aceste aspecte ne amintesc de uniformizarea forţată de tip comunist care a înlănţuit România timp de jumătate de secol în noroiul stagnării economico-sociale. Din cauza acestui lucru se ajunge la situaţia în care primăriile sărace, deşi obţin un punctaj bun, nu pot accesa fonduri europene, din simplul fapt că sunt atât de sărace încât n-au bani nici măcar pentru studiile de fezabilitate, primul pas în demararea proiectelor europene. Altfel spus, zonele dezvoltate nu pot obţine banii europeni pentru că sunt prea bogate, iar zonele sărace nu pot obţine aceeaşi bani, pentru că… n-au cu ce! Aşa se explică faptul că România a reuşit să obţină până acum doar 7% din totalul fondurilor europene oferite ţării noastre până în 2013.

Primarii, victimele mofturilor legislative româneşti

Un prim aspect de toată jena este că prevederi importante din Ghidul solicitantului au fost schimbate după ce majoritatea proiectelor depuse de primarii din judeţul Constanţa au fost declarate eligibile, iar edilii se apucaseră de treabă. Altfel spus, fraierii au muncit, au plătit studiul de fezabilitate şi cel tehnic, munca lor a fost validată, pentru ca ulterior să li se spună că deşi proiectele sunt bune şi pot primi finanţare, acest lucru nu se va mai întâmpla pentru că şmecherii s-au gândit să… schimbe legea! Punctajul obţinut de aceştia este primul lucru ce a luat o întorsătură de tot rahatul, la propriu pentru că situaţia s-a schimbat de la roz şi îmbietoare, într-una maronie şi urât mirositoare. De la 60 de puncte, primarii s-au văzut nevoiţi să ajungă la 70, iar primăriile înstărite (atât cât se poate numi înstărită o primărie din România) au fost depunctate tocmai pentru faptul că o duc mai bine, cât de cât, faţă de suratele lor săraci lipite pământului.

Accesarea fondurilor SAPARD, o minciună sfruntată

Pe de altă parte, primarii au fost minţiţi înaintea accesării fondurilor SAPARD că dacă vor reuşi să obţină banii din cadrul acestui program vor fi punctaţi suplimentar şi astfel vor avea şanse şi mai mari la viitoarele proiecte europene. Zis şi făcut, pentru a-şi moderniza comunele, a răsplăti electoratul care şi-a pus bazele în ei şi pentru a le asigura condiţii de trai mai bune, edilii-şefi s-au apucat de treabă, au dat din coate, au alergat după idei, specialişti şi bani şi au obţinut fondurile SAPARD. De ce? Pentru ca acum să rămână cu buza umflată şi ochii în soare şi să li se spună că sunt depunctaţi din cauză că au muncti să acceseze banii SAPARD. E clar că numai la noi este posibilă o asemenea aberaţie!

Ce interes poartă fesul meschin al liderilor politici din România?

E de neînţeles de ce, de fiecare dată când au reuşit să respecte legislaţia românească, exact când le era lumea mai dragă şi proiectele lor deveniseră eligibile, primarilor li s-au pus alte şi alte beţe în roate. Şi totul contra unui timp tot mai scurt, astfel încât doar cei mai abili puteau să îndeplinească noile reguli! Niciodată nu voi putea înţelege dacă pe-ai noştri conducători nu-i duce capul şi nu înţeleg faptul că astfel de mofturi legislative (pentru că asta sunt, în cele din urmă) nu fac decât să aducă România în imposibilitatea accesării unor bani moca pentru binele ţării noastre. Sau dacă există vreun interes aberant şi inexplicabil pentru care se pun de-a curmezişul şi împiedică primarii să obţină fondurile europene? Şi dacă da, atunci care este acest interes?! Tot ce am putea menţiona în final este faptul că într-o asemenea situaţie, ţara noastră riscă acum mai mult decât niciodată să rămână Cenuşăreasa UE, şi fără pantof, dovleac, sau prinţ, ci doar cu tragicul miez al nopţii. Iar ai noştri fie trebuie să facă pe prinţii care vor da în ultimul ceas, condurul potrivit, piciorului potrivit,  fie îşi vor tăia degetele şi călcâiele pentru a salva situaţia. Care deja este, oricum, una de compromis…

Ce spune noul Ghid al solicitantului naiv?

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a publicat noul Ghid al solicitantului pentru noua sesiune de depunere a Măsurii 322 („Renovarea şi dezvoltarea satelor”) a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Această măsură constituie cel mai important program de finanţare pentru dezvoltarea satelor şi comunelor din fonduri europene. Programul este finanţat din FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi permite comunelor şi asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, formate din comune, să acceseze fonduri pentru proiecte simple şi integrate.
Din maximul de 100 de puncte posibile, punctajele sunt repartizate conform celor 10 criterii astfel:
10 puncte pentru comunele care n-au mai beneficiat de nici un alt sprijin similar. Cele care au mai obţinut fonduri nerambursabile pierd aceste fonduri!
Localităţile sărace mai primesc între 5 şi 10 puncte, în funcţie de procent.
Alte 5 puncte primesc proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană.
5 puncte primesc proiectele integrate de investiţii.
15 puncte se acordă proiectelor de investiţii în infrastructura de apă, dacă este majoritară ca valoare şi sunt primite doar de comunele care au o populaţie cuprinsă între 2.000-10.000 de locuitori. A, şi să nu fie finanţate de POS Mediu. Altfel spus, dacă ne uităm şi la criteriile mai sus menţionate, să fie vai de capul lor.
25 de puncte primesc proiectele de investiţii în infrastructura de drumuri care leagă comunele de drumuri judeţene sau naţionale, sau alte căi de transport, fluviale sau feroviare. Cuiul lui Pepelea este reprezentat aici de o condiţie întâlnită şi mai sus: investiţia trebuie să fie majoritară ca valoare.
5 puncte se acordă proiectelor de investiţii pentru reţele de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă sau afectate de secetă.
Alte 5 puncte primesc proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi.
Între 5 şi 10 puncte primesc proiectele de investiţii în infrastructura socială, cum ar fi înfiinţarea şi dotarea centrelor de îngrijire copii, centre îngrijire bătrâni şi persoane cu nevoi speciale.
Între 5 şi 10 puncte primesc proiectele de investiţii în domeniul cultural.

Birocraţia românească, un alt cui bătut în coşciugul primăriilor

Foarte puţini au reflectat asupra vinovăţiei pe care o poartă în particular Guvernul României, şi în general sistemul birocratic şi legislaţia românească, stufoasă şi greoie. Pe de altă parte, lipsa banilor destinaţi cofinanţării, fără de care nici o administraţie locală nu poate beneficia de fondurile europene, nu face decât să îngroape definitiv orice posibilitate de accesare a banilor. Nu în ultimul rând, TVA-ul ce trebuie suportat de administraţiile locale cu buzunarele goale este un alt obstacol real în eşecul obţinerii banilor UE. Deşi în 2008, peste 90% dintre primării au depus fonduri europene, un procent îngrijorător de mic dintre acestea a reuşit să le şi obţină. Astfel, şefii primăriilor constănţene ne-au declarat la unison că cea mai des întâlnită replică pe care au auzit-o este ”dosarul incomplet, iar documentele au expirat” şi acest lucru este posibil, de cele mai multe ori, tot din cauza lenei sau incompetenţei angajaţilor din ministere. Ulterior, în fericitul caz în care un dosar a fost aprobat, urmează un alt tsunami birocratic: raportări intermediare, acte justificative, evaluări etc. Bomboana de pe coliva situaţiei este pusă tot de Guvern atunci când banii de la Bucureşti întârzie luni de zile, în cel mai rău caz chiar şi un an, iar administraţiile locale se trezesc în imposibilitatea de a plăti serviciile firmelor angajate în diverse lucrări. Ca să nu mai spunem că regulile jocului, aşa cum am detaliat în rândurile de mai sus, sunt schimbate de liderii politici din Guvern, chiar în timpul, sau mai rău, la finalul jocului…

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top