Energie si dolari

Istorii pentru urechea nimanui. (I) TREPTELE DECÃDERII

Cunosc în Constanta un fost legionar obscur care, dupa revolutie, se considera seful miscarii legionare constantene.

Personajul nu a marturisit niciodata ca, la Canal, devaliza pachetele cu mâncare primite de acasa de catre camarazii de detentie si înlocuia mâncarea cu pietre.


Si de un timp încoace si-a luat certificat de nevazator, desi vede foarte bine pentru vârsta lui.


Un articol de CONSTANTIN LAMUREANU


TREPTELE DECÃDERII

 

“… omul se face vinovat nu atât pentru raul la care e constrâns…,ci pentru raul la care consimte neconstrâns, la care ar putea deci, fara riscuri, sa nu consimta. “


Andrei Plesu, “Minima moralia"


Am revazut un film realizat de sociologul Paul Caravia: “Treptele caderii” . Cei trei protagonisti ai peliculei povestesc cum au devenit, în celebra închisoare de la Pitesti, ca urmare a torturilor aplicate de tortionarii lui Turcanu, tortionari la rândul lor. Marturisirea este cutremuratoare nu numai prin curajul marturisirii ci, mai ales , prin maniera în care este facuta: “Nu are importanta – spune Paul Caravia – ca aveam mâna umflata si ca prima lovitura pe care am dat-o m-a durut mai degraba pe mine decât pe celalalt. Important este ca ajunsesem sa o fac. Nu conteaza daca nu ai mâncat marul pâna la capat. Important este ca ai muscat din el”.
Cunosc în Constanta un fost legionar obscur care, dupa revolutie, se considera seful miscarii legionare constantene. Personajul nu a marturisit niciodata ca, la Canal, devaliza pachetele cu mâncare primite de acasa de catre camarazii de detentie si înlocuia mâncarea cu pietre. De la revolutie încoacese foloseste de un singur talon de pensie din cele trei pentru a-si lua medicamente compensate, desi cumulul pensiilor salese ridica la o suma în jurul a 10 milioane. Prin 1997 a intrat în posesia unor bunuri ce apartineau de drept directorului editurii din Madrid a lui Faust Bradescu, Nicolae Rosca. Si de un timp încoace , si-a luat certificat de nevazator, desi vede foarte bine pentru vârsta lui.Mircea Vulcanescu afirma ca legionarii, daca nu aveau ce mânca, tineau post negru dar, nu furau si nu înselau pe nimeni. Iar Corneliu Zelea Codreanu enunta cea de a 6-a lege:”mergi numai pe caile indicate de onoare. Lupta, si nu fi niciodata misel. Lasa pentru altii caile infamiei. Decât sa îmvingi printr-o infamie, mai bine sa cazi luptând pe drumul onoarei.”
Mai poate personajul amintit mai sus sa se numeasca “legionar”? Indiferent care a fost trecutul sau, infam sau onorabil, îl mai justifica acest trecut? Borges spunea ca “vine o vreme când fiecare ne confundam cu destinul nostru”.
Treptele decaderii!

Sarbatori si ritualuri.


Societatea poate sa fie judecata si dupa caracterul sarbatorilor ei si al ritualurilor caracteristice acestor sarbatori. Societatile concurentiale îsi serbeaza eroii, asa cum s-a întâmplat dupa Primul Razboi Mondial în România.. Societatile ierarhizate, piramidale, îsi serbeaza patriarhii: 10 mai dupa 1866 si în timpul lui Carol al II-la, 6 si – mai ales – 26 ianuarie, în epoca Ceausescu. Societatile latente, fara o legitimare definitiva, îsi sarbatoresc martirii: crestinismul primitiv sau statul national-legionar român. În ziua de 9 septembrie 1940, îndemnati de megafoanele instalate pe strazi, cetatenii capitalei României primeau consemnul de a îngenunchea acolo unde se aflau si de a se ruga pentru vina tuturor. În cele 131 de zile cât au stat legionarii la putere au avut loc 15 ceremonii importante dintre care sase au fost funerare si doua înmormântari, datorate unor erori, cu participare importanta a militantilor, acestea fiind cele mai importante. Imaginile martirilor legionari publicate în presa într-o maniera divinatorie, cu aripi de înger, interminabilul sir de sicrie, închiderea salilor de spectacol si a localurilor au determinat pe plenipotentiarul german sa intevina pentru a pune capat manifestarilor a ceea ce bucurestenii numeau în derâdere “statul national funerar”.
Am revazut casetele cu prima sedinta de cuib a cuibului “Horia Sima”, înfiintat de Serban Suru, a comemorarii lui Virgil Teodorescu la cimitirul central din Constanta, a comemorarii Capitanului, nicadorilor si decemvirilor pe drumul dinspre Ploiesti (unde Bucur Brasoveanu conducea delegatia constanteana – singurii în camasa verde si centura – si tinea un discurs emfatic si teatral, frizând cabotinismul, adresat direct Capitanului!), precum si caseta cu comemorarea Capitanului pe muntele Rarau si pe aceea cu inaugurarea Taberei legionare de la Eforie. Surprinde senzatia de teatru radiofonic de amatori, gesticulatia studiata scenic, un limbaj verbal si corporal al unei alt fel de “limba de lemn”, improvizatia si – mai ales – orgoliul si intentia de a parea ceea ce nu sunt a principalilor protagonisti. Nici o racordare la realul momentului desfasurarii, nici o încercare de a aduce la zi o ideologie nationalista care, cu tot globalismul si toata europenizarea noastra, este posibil sa fie necesara, cu conditia sa fie autentica si contemporana. Personaje macinate de trecutul lor plin de durere – unii – si triste, – majoritatea – triste prin apelul la un limbaj gestual si verbal vetust, prin repetarea unor atitudini devenite caduce, prin incapacitatea de racordare la realitate. Lânga ele – si la sedinta de cuib a lui Serban Suru si la comemorarile amintite – personaje tinere cu aparenta de mecanisme carora li s-a învârtit cheita, repetând fraze si gesturi învatate pe dinafara. Si marele pericol, acesta este ! Dar, despre acest aspect, putin mai departe.Remarcam doar ca, întotdeauna în istorie, copierea unei miscari revolutionare trecute de cate o presupusa miscare revolutionara prezenta face ca cea din urma sa cada în ridicol.

Los caminos de las balas

“As da mult ca sa stiu exact pentru cine au fost savârsite cu adevarat acele fapte despre care se spune în mod public ca au fost savârsite pentru patrie.”
G.C.Lichtenberg


Într-un interviu acordat televiziunii Bucur Brasoveanu declara ca miscarea legionara fiind crestina nu a folosit pistolul ca arma de lupta. Duca, Calinescu, Iorga, Madgearu sunt atentate justificate. Ramâne întrebarea – crestineasca si ea – daca o crima poate justifica alta crima. Iar în privinta pistoalelor, un episod: atunci când se hotaraste pedepsirea lui Stelescu, Socariciu Eremia, comandant legionar ajutor dobrogean, merge la Bucuresti, la Caminul studentesc al studentilor medicinisti constanteni si îi spune celui pe care îl desemnase sa îl urmareasca pe Stelescu:”I-ati pistolul cu toata încarcatura si urmeaza-ma” Relatarea apare în 1940 în publicatia legionara “Biruitorii”!
În acelasi interviu Brasoveanu face urmatoarea afirmatie:”Nu exista un legionar sa fii dat o palma unui evreu si sa nu fii fost pedepsit, chiar cu moartea”. Ca lucrurile nu stau asa, iata doar câteva exemple de abuzuri comise de legionarii constanteni în perioada 6 septembrie 1940-20 ianuarie 1941, asa cum apar ele în raportul Parchetului Curtii de Apel Constanta: Samuil Isovici – comerciant (opt legionari au navalit în magazinul acestuia, lovindu-l cu bastoane si cu un drug de fier, încât a fost necesara internarea sa în spital), Ilariu Ivanescu (chemat cu ordin scris la sediul politiei legionare si batut), C.Trifu – învatator (chemat la sediul legionar unde i s-au aplicat 200 de lovituri cu centura) si altele, peste 50 de cazuri.
Este adevarat, legionarii atentatori renuntau la arme si se predau sigurantei. Drumul gloantelor – Los caminos de las balas, sintagma lui Che Guevara, exportatorul bolivian de revolutie cubaneza, a fost un drum si al Miscarii Legionare. Nu întotdeauna si nu peste tot si pentru toti. Dar a fost. În conditiile proliferarii terorismului astazi, terorism oricând dispus sa apeleze la miscarile extremiste indiferent de culoarea lor si sa pactizeze cu ele, revigorarea Miscarii Legionare în România este un pericol real, mai ales când ea este încercata de veleitari mânati de orgolii nejustificate.

Cosmetizarea propriilor persoane.

“Eram odata cu Iancovescu, actorul. Vorbeam despre prosti. Prostii, zic, reprezinta ideea de repetitie goala: o iau totdeauna de la început. Sînt invariabili ca orice lucru neînzestrat, nu au culoare. Dar Iancovescu îmi spune: «Prostii sînt foarte variabili. Eu am un prieten si de cîte ori îl întîlnesc e mult mai prost decît îl stiam.» “
Petre Tutea

Extrema dreapta se caracterizeaza printr-o estetizare excesiva a politicii, în vreme ce extrema stânga politizeaza estetica. Aparitii fugitive calare pe un cal alb în fata bisericilor satesti, cu pene de paun la caciula, marsuri triumfale în uniforma legionara, în formatiuni în forma de sageata sau de gard de fier, în cadenta si cu mâna dreapta azvârlita înainte pe tot traseul – extrema dreapta româneasca în cele doua ipostaze ale ei: codrenista si simista. Aparitia de scriitori, compozitori si artisti plastici care nu cunosc alt limbaj decât al propagandei partidului unic – extrema stânga, comunismul de peste tot si dintotdeauna. Întîlnirea dintre ele este la mijloc: uniformizareaa persoanei, înregimentarea ei într-un tipar unic, usor controlabil. Dinspre o parte, idealul nationalist- crestin, dinspre partea cealalta internationalismul asa zis proletar. La mijloc, omul unidimensional, determinat sa gândeasca cu un creier unic pentru toti: acela al conducatorului.
Miscarea legionara a atras, prin idealul national si anti-comunist, prin antisemitismul de aparare de la început, o parte impresionanta din elita intelectuala româneasca. Treptat, tocmai pentru ca era intelectuala si deci ne-uniformizabila, aceasta elita s-a îndepartat de miscare, pentru o parte a ei pâna la a se dezice de ea. Brasoveanu nu l-a cunoscut pe Petre Tutea. Tutea a facut puscarie politica din 1948, primii trei ani în arestul Ministerului de Interne si apoi la Jilava, Aiud etc. Drumurile lor nu s-au întâlnit niciodata. Afirmatia “bibliotecarul lui Petre Tutea” nu este decât o încercare de cosmetizare personala. Afirma ca i-a cunoscut bine pe Mircea Eliade si pe Constantin Noica. Noica si Eliade faceau parte dintr-un grup la care aveau acces numai conducatorii miscarii legionare, ceea ce nu este valabil pentru persoana în cauza. Grav este ca se încearca acum legalizarea unei asociatii “Mircea Eliade” ce v-a fi condusa, probabil de fostul leader constantean al “Noii drepte”, demisionat pentru a prelua “Legiunea crestina”.
În ceea ce priveste afirmatia facuta cândva de Bucur Brasoveanu ca a fost martor la botezul crestin al lui Nathanael Steinhardt, ea nici nu merita atentie. Este probabil mai mult decât cosmetizare a propriei persoane: este încercarea disperata de a-ti creea o statuie nemeritata.
Vom continua, pentru o mai buna întelegere a ceea ce a fost miscarea legionara, în numerele viitoare fara a ne mai referi direct la persoane reale contemporane cu noi, pentru a nu da prea multa importanta la ceea ce nu merita.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top