Ancheta

Înșelătoria cu icoana care plânge-Filiera Ucraineană

Dacă îi telefonezi preotului Antonie Cumpătă de la Mănăstirea Baytali din Ucraina și sfinția sa nu îți poate răspunde, în loc să primești un mesaj standard de genul „Nu pot vorbi, vă sun eu mai tarziu”, te alegi pe contul de Whatsapp cu câteva filme despre o icoană a Maicii Domnului, „făcătoare de minuni” , care ar fi plâns cu lacrimi de mir.


Aceasta ar putea fi o surpriză doar pentru cineva care nu știe că preotul ucrainean este curatorul „Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Odighitria din Baytali”, pe care o plimbă de mulți ani pe la diverse biserici din toată Europa. Ca să fim mai exacți, plimbă COPIILE acestei icoane, căci originalul nu a mai ieșit de ani buni din Mănăstirea de la Baytali, așa cum chiar preotul avea să recunoască. Dar să nu anticipăm.

„Cât costă?”/”Aceste lucruri le vorbim noi între preoți”

I-am scris preotului că sunt politician local și vreau să duc vestita icoană, pentru câteva zile, într-o biserică. Totodată, l-am întrebat și cât costă „deranjul”. După ce s-a interesat în ce episcopie se află biserica respectivă, mi-a spus că nu poate să discute asemenea detalii (financiare) cu mine și că trebuie să îl sune un preot: „Aceste lucruri le vorbim noi între preoți. De aceea voi comunica doar cu preoți”.

Toate bune și frumoase, până la urmă nu e singurul om care nu are încredere în politicieni. Am vrut totuși să aflu dacă icoana este orginală sau doar o copie, așa cum aflasem din diverse surse. Spre surprinderea mea, preotul ucrainean nu a avut nicio problemă să recunoască faptul că expune o copie pe post de original. Atât timp cât credincioșii înghit gălușca și lasă banii, ce mai contează, nu-i așa?


În definitiv, și copia unei icoane e bună dacă se comportă ca originalul. Spre exemplu, știe să plângă cu lacrimi de mir!
Așa cum s-ar fi întâmplat pe 7 ianuarie, în timp ce se afla la biserica satului Lazu, județul Constanța. Din păcate, credincioșii nu au putut să vadă „minunea”, căci icoana a plâns noaptea, iar până dimineața mirul s-a uscat, rămânând doar mirosul (sic!), după cum afirmă în filmul de mai jos angajata bisericii din Lazu.

https://www.dezvaluiri.ro/minune-icoana-din-lazu-nu-mai-plange-video/

Minunea care nu s-a lăsat fotografiată

Afișele care promovează icoana în România (mințind că este cea originală!), spun că ea a fost ascunsă timp de 200 de ani și descoperită de călugării Mănăstirii Sfântul Pantelimon din Odessa, care au înapoiat-o Mănăstirii din Baytali în anul 2005.


Se mai spune că „la întoarcerea în Baytali, icoana era înnegrită de vreme şi nu se mai deslușeau decât ochii Maicii Domnului. Deşi a fost adus un pictor pentru restaurarea icoanei, acesta n-a reuşit să facă nimic. Însă, mai târziu, după multe rugăciuni, icoana a început să se înnoiască, fără ca vreo mână de om să fi intervenit în această lucrare”.

Deși internetul e plin de fotografii cu Icoana Odighitria, faptul că niciuna dintre ele nu o prezintă în forma din anii 2000, când aceasta ar fi fost „înnegrită de vreme” și apoi s-ar fi „curățat” singură, reprezintă un miracol tot atât de mare precum lacrimile de mir.

Preotul Stanca, capul de pod spre Ucraina

Cert este că această poveste a asigurat succesul pentru ceea ce avea să devină o foarte bună marfă de export. Icoana a fost plimbată de preotul Cumpătă prin toată Europa, iar în ultimii ani a înregistrat un mare succes în județul Constanța.


„Odighitria” a ajuns pentru prima dată la malul mării în februarie 2015, la biserica Sfântul Haralambie din Constanța, în virtutea unei prietenii legate nu se știe în ce împrejurări între parohul Ciprian Stanca (despre care se spune că ar fi rudă cu ÎPS Teodosie) și preotul Antonie Cumpătă din Ucraina.
Icoana a revenit în județul Constanța în 2016 (tot în februarie) și a stat mai bine două luni. Surse din rândul preoților ne-au spus că în acest interval, icoana a poposit 2-3 zile în fiecare biserică, fiind apoi mutată la o alta.

2000-3000 euro pe zi, în saci negri de gunoi

„Icoana era adusă cu mașina, împreună cu un însoțitor, de obicei o femeie din Ucraina, eventual rudă de-a preotului Cumpătă. Cu icoana lăsau și o mare cantitate de obiecte de colportaj, pentru vânzare (fotografii și litografii pe lemn ale icoanei, cruciulițe, brâulețe, mir, acatistul icoanei). Lângă icoană, se așeza o cutie pentru bani, pe care scriau <Ajutor pentru Mănăstirea din Baytali>. De regulă, biserica-gazdă își punea propria cutie <a milei>, tot lângă icoană. Din câte știu, au fost ceva discuții legate de poziționarea cutiilor și a materielor de colportaj, între preoți și însoțitoarele icoanei. Fiecare parte vrea să câștige cât mai mult.
Principiul e simplu-credinciosul vine, crede că icoana este autentică și făcătoare de minuni, a citit sau a auzit că a plâns cu lacrimi de mir de mai multe ori, se închină și sărută icoana, lasă un acatist cu o sumă de bani în cutie și, de cele mai multe ori, cumpără și ceva iconițe, cruciulițe sau mir. Când cutia se umple, însoțitoarea icoanei pune banii într-un sac de menaj, de culoare neagră.
În felul acesta, icoana <produce> cam 2000-3000 de euro pe zi. De mai multe ori, însoțitoarea icoanei a fost chiar mama preotului, Lidia Cumpătă. Ea se cazează uneori la un hotel din Constanța, sau stă pe la diverși credincioși”, ne-a povestit sursa citată.

Noi am descoperit nu mai puțin de 6 copii diferite ale icoanei!

Afacerea părintelui Cumpătă avea însă o problemă care îi limita potențialul de creștere: o icoană nu poate să fie în mai multe locuri în același timp. Sau poate?
De la convingerea că legile fizicii pot fi depășite prin credință, au apărut copiile. Sub pretextul că icoana este veche și se poate deteriora, ucrainenii de la Baytal au decis ca originalul să rămână în mănăstire și au confecționat copii.

Noi am reușit să găsim pe internet fotografii cu 6 copii diferite ale icoanei (foto mai sus).

Cine știe câte sunt de fapt? Toate sunt expuse ca originale, păcălind credincioșii.
Am discutat despre asta cu purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Eugen Tănăsescu, care nu pare deranjat de această minciună prin omisiune:
„Noi știm ce ne spun deținătorii icoanei. Nu etichetăm noi icoanele altora. Nu ne-au zis că ar fi copie, altfel am fi precizat. Să ne informeze deținătorii și să stabilească ei procedura. Repet, nu eticetăm noi bunurile altcuiva”.

Teodosie și Filiera Ucraineană

Spirit întreprinzător, Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a mirosit potențialul afacerii și a început să dezvolte legăturile cu ierarhi din zona Odessa, pe care i-a cunoscut prin părintele Cumpătă.

Au început să se înmulțească slujbele în comun cu aceștia, dar și moaștele și alte icoane din Ucraina, apărute în mod miraculos prin Constanța.


Vă dăm un singur exemplu (elocvent însă): doar la Mănăstirea Cloșca erau, în urmă cu un an, moaște de la vreo 30 de sfinți ucraineni! Se pare că acestea sunt cu adevărat făcătoare de minuni, căci l-au propulsat pe duhovnicul acestui sfânt lăcaș, părintele Leontie Fusa, direct în funcția de Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Tomisului.

Călugărița opulentă

„Trăim această viață nu pentru a construi palate și a te face vestit prin altceva. E vorba de acel examen pe care o sa îl dăm la urmă, dacă o să fim iertați sau nu. Să cerem de la Maica Domnului acea smerenie și înțelepciune ca să putem să îndrumăm și pe semenii noștri. Îmi doresc din tot sufletul ca această icoană să facă aici o minune și să îi întoarcă pe mai mulți cu fața spre Biserică și spre Dumnezeu și spre mântuire”, spunea Lidia, mama preotului Cumpătă, într-un interviu de promovare a icoanei, acordat unui post de televiziune din Medgidia. În imagini apare o femeie blajină și smerită, îmbrăcată în negru, ca o călugăriță.

Imaginea este în total contrast cu alte fotografii în care apare Lidia Cumpătă, alături de alți membri ai familiei, în ipostaze care vorebsc de la sine despre nivelul de trai și preocupările „stăpânilor” acestei icoane.

Ce vrea să ascundă Preotul Cumpătă?

Pentru a nu lăsa această poveste în coadă de pește, l-am provocat pe părintele Cumpătă să deschidă lacătul cutiei din lemn în care este păstrată icoana și să ne dea voie să o studiem, pentru ca niciun păcătos să nu mai pună la îndoială faptul că icoana a plâns cu adevărat cu lacrimi de mir. Părintele Cumpătă ne-a refuzat categoric. Oare de ce?

Mihai Răzvan ROTARU

2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Arhiepiscopia Tomisului: „Toate icoanele sunt copii”. Atunci de ce credincioşii nu sunt informaţi? - Dezvaluiri.Ro

  2. Pingback: Icoana "făcătoare de minuni" adusă la Constanța, este un fals "făcător de bani" pentru biserici

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top