Experienţa anilor `60 -`80 poate fi valorificată, dar managementul trebuie să fie modern
Sudul litoralului românesc al Mării Negre a fost o poveste de succes, este o „gaură neagră” pentru investitorii actuali şi poate (re)deveni „ceea ce a fost, ba şi mai mult decât atât”, într-un timp mai scurt, mai lung, sau… nedefinit! Încercăm să aflăm cum s-a reuşit performanţa extraordinară, din anii `60, `70, chiar `80, când o ţară comunistă, precum România-lui-Ceauşescu, şi-a „tras” grosul clasei medii din Europa Occidentală (RFG, Franţa, Anglia, ţările nordice, Benelux sau Italia), aducându-i pe „oamenii muncii” exploataţi de acolo, ca turişti la mare (din mai, până în octombrie!) sau la munte (din noiembrie, până în martie). Nu o facem din nostalgie, ci pentru a înţelege de ce s-a rupt acest film de succes şi cum poate fi el lipit. Sau, şi mai bine, înlocuit! În această idee, publicăm, în această ediţie, un „flash” asupra a ceea ce busola percepţiei, rezultată din bunul simţ şi analiză economică strictă, ne indică a fi ieşirea din tunel, în domeniu: Nordul salbei de staţiuni din… Nordul Mangaliei, adică Neptun şi prelungirea sa boreală, Olimp.
Un articol de Paul PÂRVU
Sulina şi Insula, două exemple de bun gust şi management modern
Pornind de la Sud (centrul staţiunii Neptun) spre Nord, primul popas îl facem, în căutarea calităţii actului de turism, la Complexul hotelier, de alimentaţie publică, agrement şi, mai nou, „SPA”, Sulina-Dobrogea-Delta (foto). Tânărul manager Cristian Şapera ne-a prezentat investiţia făcută de patronat, cu noua recepţie ce extinde Hotelul Sulina, construcţie care cuprinde şi centrul de tratament şi întreţinere, dotat ultramodern şi încadrat cu personal calificat, cu experienţă dobândită atât în ţară, cât şi în străinătate. A fost reabilitată şi adusă la standarde occidentale şi cunoscuta, în anii `70-`80, piscină în aer liber, înconjurată de o zonă plină de verdeaţă.
În acelaşi areal, se află şi unul din brandurile de succes ale Neptun-Olimp: restaurantul lacustru Insula (foto), care are, de câţiva ani buni, şi un foarte cochet spaţiu de cazare, pe malul lacului, de fapt un minihotel amenajat în ton cu tendinţele mondiale în domeniu: abundenţă de lemn nobil, stil minimalist, spaţii generoase, aerisite, senzaţia de comuniune cu natura înconjurătoare. Managerul şi patronul Complexului Insula, Marin Dumitru („Marinică”, pentru toţi turiştii care i-au trecut pragul restaurantului, devenindu-i, fără nici o excepţie, prieteni şi clienţi fideli), ne-a spus că singurul său secret, în a realiza performanţă în administrarea unui activ cu destinaţie turistică, este conştientizarea faptului că pe client îl câştigi greu, dar îl poţi pierde foarte uşor, chiar şi printr-un „amănunt”, care l-ar putea deranja. În turism, viaţa este, cu adevărat, un cumul de amănunte, nici unul dintre ele nefiind neimportant. La Insula, turiştii se simt ca într-o microdeltă: nuferi de jur împrejurul terasei lacustre, verdeaţă peste tot, o mică grădină zoo-ornitologică, cu păuni pe post de vedete. Personalul supercalificat, amabil şi receptiv la toate cererile clienţilor, are un singur scop: satisfacerea dorinţelor culinare şi de relaxare ale acestora. Meniul cuprinde preparate din bucătăria românească şi internaţională, dar cele din peşte (întotdeauna proaspăt!) sunt specialitatea şi renumele casei.
Holiday-Olimp: Investiţie nouă, în plină criză
Vechi lucrător în turism, unul din „inventatorii” staţiunii Olimp, Mircea Zoltan, şi-a luat inima în dinţi şi… creditul din bancă şi a investit într-un modern complex turistic. În plină criză!… Holiday-Olimp (foto) este modelul unei dezvoltări turistice la cele mai înalte standarde de profesionalism. Bunul gust este la el acasă, în noua locaţie. Ca urmare, şi turistul se simte „acasă”. Conceput pentru a funcţiona pe tot parcursul anului, Complexul Holiday are în dotare 37 camere duble şi patru apartamente, toate echipate cu aer condiţionat, instalaţie de ventilaţie, baie cu duş, cablu TV, acces la internet, telefon etc. Hotelul are bar de zi şi o terasă superbă, lângă piscină, care este gratuită pentru cei cazaţi în complex. Restaurantul propriu este deschis atât celor din urmă, cât şi turiştilor care trec prin zona cea mai plină de verdeaţă a staţiunii. Parcarea proprie le găzduieşte acestora automobilele, în deplină siguranţă. Preţurile sunt adaptate crizei, patronul mergând pe ideea de a-şi recupera cu răbdare banii investiţi, fără panică, scopul principal fiind acela de a-şi forma o clientelă fidelă, în timp, lucru care se pare că s-a şi întâmplat, în cei doi-trei ani care au trecut de la deschidere.
Continuăm periplul nostru, spre Nord, după busola care indică calitatea serviciilor turistice. În dreapta avem cea mai reprezentativă, în acest moment, unitate a Olimpului: Complexul „Cocor”, manageriat la standarde mult peste medie, de către unul dintre principalii promotori ai perfecţionismului pe litoralul românesc, Nicolae Moroianu. Rezervăm acestui exemplu de bun management şi eficientă investiţie un spaţiu special, în numărul viitor, ediţie pe care o vom dedica turismului de tip „S.P.A.”, balneologia şi tratamentul de revigorare, fizică şi psihică, fiind, se pare, principalul debuşeu de piaţă pe care se poate construi un viitor prosper pentru staţiunile de la Sud de Constanţa.
Fosta „perlă” a litoralului… supravieţuieşte prin unităţi adiacente!
Când spuneai Olimp, prin anii `70-`80, ba chiar şi până prin 2000, ridicai ochii spre nori, precum vechii greci, dar te gândeai, privind superbul Complex Panoramic-Amfiteatru-Belvedere, că Raiul a coborât pe pământ, cel puţin în privinţa turismului estival. Aceste construcţii în terase, de tip amfiteatru, incluzând aici şi „pietrele preţioase” din Cap Aurora (Rubin, Diamant, Agat, Topaz, Opal, Cristal, Smarald, Safir), au fost de pionierat în domeniu, în Europa cel puţin, la vremea respectivă. Spaniolii, de exemplu, veneau, pe la începutul anilor `70, să studieze şi să… „fure” ideea. Astăzi, toată Costa del Sol este împânzită de astfel de construcţii, în timp ce Olimpul nostru a ajuns… la poalele standardelor turistice internaţionale. Şi situaţiei în care se află Complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere îi vom dedica spaţii largi în ediţiile viitoare. Acum încercăm doar să evidenţiem strădania celor care, având locaţii aflate în incinta Complexului (restaurantele-bar Flamingo şi Mimoza) sau în imediata lor vecinătate, lângă plajă (minihotelul, cu terasă, Egreta şi terasele Bicaz şi Meduza), încearcă să aducă o gură de oxigen turismului din zonă.
Ion Radu, patronul şi administratorul de la Mimoza (foto), supărat pe bună dreptate pe faptul că eforturile sale investiţionale (care au transformat cafe-barul dintre hotelurile Amfiteatru şi Belvedere, de pe esplanada comună a Complexului, într-o unitate de un bun gust care ar trebui să fie model şi pentru alţii) nu aduce un număr de clienţi care să justifice şi să acopere investiţia, ne-a declarat că în condiţiile în care nu se va elabora o strategie de repunere în funcţiune, la standarde corespunzătoare turismului internaţional, practicat de ţările mari-primitoare din zona Mediteranei, staţiunea Olimp şi suratele sale din Mangalia Nord vor dispărea pur şi simplu.
Vladimir Tănăsescu („Nea Sia”) este şi el supărat pe cei care au cumpărat complexul, pentru că nu numai că nu au investit în el, dar au şi închis o mare parte din spaţiile de cazare, aflate într-o stare precară, ceea ce face ca Restaurantul Flamingo, de sub Hotelul Amfiteatru, să aibă clienţi numai dintre turiştii care sunt în trecere, prin zonă, deşi logica înfiinţării lui a fost tocmai deservirea celor cazaţi în cele trei mari hoteluri numite mai sus.
La baza triunghiului de hoteluri tip amfiteatru, este amplasat bufetul-terasa Bicaz –foto-, construit şi administrat de Dan Moldovan. Aceeaşi nemulţumire faţă de lipsa turiştilor, care ar fi trebuit să fie cazaţi în locaţiile amintite, sau în hotelurile cu nume de regiuni ale României, aflate în imediata vecinătate. Păcat de plaja primitoare, curată, bine dotată şi întreţinută.
Despre toate necazurile, eforturile şi planurile acestor investitori, care se încăpăţânează să nu renunţe la ideea de turism de înaltă calitate, în Olimp, vom scrie pe larg în numerele viitoare. Începând cu numărul următor, vom prezenta, pe larg, alte exemple de investiţii reuşite, în special din Nordul staţiunii Neptun şi din Olimp (Clubul de Vacanţă Mediterraneo, de 4 stele-foto-, minihotelul şi terasa Delfinul, Complexul Sara, Crama Neptun şi, nu în ultimul rând, Complexul Cocor –foto-), dar şi din Jupiter, Cap Aurora şi Venus.
