Exclusiv

Iluziile ascunse ale creditelor bancare

Costurile suplimentare care se pot adauga creditelor purtatoare de dobânzi: comisionul de analiza a dosarului, comisionul de verificare la Biroul de Credite, comisionul de gestiune/administrare, comisionul aniversar (uraa!), comisionul de risc, comisionul de rambursare în avans din sold sau din suma rambursata, comisionul de acordare a creditului, comisionul de lichidare a creditului.

Un articol de ADRIAN NICÃREL

Statisticile spun ca din ce în ce mai multi români vor sa-si cumpere case, masini, mobile si LCD-uri ca-n filme, dar n-au strâns destui bani la saltea. Asa ca dau fuga la una din cele 4200 de banci din tara, unde gasesc întotdeauna cea mai buna solutie de creditare… Daca nu le cauti, te cauta ele pe tine: îti sar în fata din cutia televizorului, a radio-ului, din cea postala si din paginile web unde ti-ai fi dorit sa fii singur cu ziarul tau. Cea mai mica dobânda! – Cele mai mici rate! – Cea mai buna oferta din toate timpurile! Mesaje îmbietoare, repetitive, însotite de imagini calde, special gândite sa-ti netezeasca drumul spre succes. Marketing agresiv, de gherila!

Banca Nationala a României a impus niste restrictii la creditele pentru persoane fizice pentru a stavili pofta românilor de cumparaturi si îndatorare. Consumul e bun, dar, în cantitati mari, dauneaza grav indicatorilor macroeconomici, ceea ce poate da peste cap previziunile BNR. Când cererea creste, trage dupa sine si inflatia. Stau marturie preturile neverosimil de mari la proprietatile imobiliare, în special la cele care pot înghiti cartiere rezidentiale ori spatii de birouri în marile orase.

4 MILIARDE DE EURO SI UN TELEVIZOR CU BUCLUC 

La data aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, românii aveau datorii la institutiile de credit neguvernamental de aproape 14 miliarde RON, excluzând aici creditele accesate de companii. Unii specialisti numesc acest fenomen credit boom, ceea ce implica un dezechilibru în economie, însa BNR vrea sa ne asigure ca aceasta expansiune este datorata cresterii economiei per ansamblu si a puterii de cumparare a românului. Apropo, cunoasteti un domn serios, care semneaza pe toate bancnotele si nu se însala niciodata în calculele-i macroeconomice?… Oficial, românilor le merge mai bine ca niciodata… problema e dincolo, în strada cu vitrine pline unde, daca n-ai, mai bine stai în banca ta, ca nu poti sa stii ce te asteapta.
Daca intri într-o banca si ceri sa vorbesti cu un consultant de credite, invariabil, esti întrebat complice si studiat pe loc la limbajul trupului: „Sigur nu aveti nici un credit?… Sa stiti ca va putem verifica!…” Este un pseudo-cazier-fiscal pe care banca nu ti-l cere, dar… îl  face rost într-o clipa.
Domnul Radu P. din Roman a luat un credit în anul 2003 de la BRD, pentru a-si cumpara un televizor si o masina de spalat. Toate bune pâna în 2005, când a revenit omul  sa-si plateasca rata si a constatat ca nu-i ajung banii deoarece tocmai i se imputase un comision de gestiune de cont curent care, timp de aproape 2 ani nu figura nicaieri si nici nu promitea sa apara. Câte situatii neprevazute de acest gen se ivesc la obtinerea creditelor sau pe perioada de rambursare nu putem nici nu ne putem închipui. Întelegem însa ca, pentru niste maruntis, nu e dispus nimeni sa faca scandal, ca, deh, trebuie sa traiasca si domniile lor, bancarii, caci oricum risca dând bani asa, la necunoscuti.

RISTI SI CÂSTIGI!

Nu tu! Banca!…de vreme ce, în ochii institutiilor care percep comisionul de risc, poti fi bogat ca Gigi Becali si parolist ca Isarescu si tot prezinti un risc de a fugi cu banii. O institutie de credit se va asigura întotdeauna ca tu, clientul, ai sanse minime sa-i dai teapa. Te va verifica la serviciu, acasa, la rude, dar si la Biroul de Credit, respectiv la Centrala Riscurilor Bancare a BNR. Daca aceste doua birouri îti dau OK-ul, esti scapat! Poti obtine banii de care ai nevoie. Mai trebuie doar sa semnezi diverse acte pe proprie raspundere, sa aduci doua-trei facturi de utilitati, sa ai abonament telefonic, firma la care esti angajat sa aiba telefon fix si fax… Asta, bineînteles, se aplica doar la „creditul doar cu buletinul”. Care, în paranteza fie spus, s-a scos, dar functioneaza bine-mersi în zona marilor retaileri de electrocasnice. 
          

PONT – PE PROPRIE RÃSPUNDERE!

Ai facut un credit si îl vrei si pe-al doilea? Bineînteles, se poate, îti va confirma banca. Problema apare la suma ceruta, caci, cumulate, creditele nu pot depasi 1/3 din venitul tau net.
Cu toate astea, exista o portita: Biroul de Credite monitorizeaza toate creditele de pe piata, cu conditia sa fie mai mari de 20.000 RON. Daca ai luat un credit mai mic, mai poti fi vazut doar de Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si numai în situatia unor întârzieri de plata. Altfel, nu figurezi!

NOUA DOSARIADÃ

În momentul de fata, orice restanta, chiar de un leu, apare în baza CRB-ului ca restanta si te împiedica pe viitor, pe termen nelimitat, sa mai accesezi vreun credit; s-a propus ridicarea limitei la 10 lei, dar n-a intrat în vigoare nici o reglementare în acest sens. Întrebarea este cine pierde si cine câstiga în situatia în care sistemul de raportare da nastere la controverse de genul:
– Cât timp poate întârzia un client cu plata ratelor fara sa intre în baza de date a restantierilor (din care nu se mai poate iesi!)
– Cum se realizeaza protectia datelor care pot intra foarte usor în posesia oricarui consultant de credite?
– Au dreptul niste functionari care actioneaza în interesul comercial al unor firme private (iar 3/4 din bancile din România sunt controlate majoritar de straini) sa dispuna de informatii despre finantele cetatenilor destinate, de fapt, statului român?

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top