Mircea Angelescu a fost implicat în mai multe scandaluri de răsunet din domeniul arheologiei
Cel mai vechi oraş atestat al României este, de ani buni, lăsat de izbelişte de către stat. Vechiul polis întemeiat în secolul VII î.H de către grecii din Milet este acum un şantier arheologic unde, din lipsa fondurilor, cercetările se efectuează cu „graba” unui melc. În ultimii patru ani, aici s-a descoperit un singur obiect de valoare, o statuie găsită însă din întâmplare, în timpul unor lucrări de conservare a sitului. Situl Histria este acum condus de Mircea Angelescu, fost director în Ministerul Culturii. Personaj controversat, Angelescu a fost acuzat în 2005 de plagiat, iar în 2007 s-a „remarcat” prin implicarea sa în celebrul scandal „Aurul Dacilor”. Angelescu i-a luat de doi ani locul „părintelui” Histriei, dr. Alexandru Suceveanu, fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie. Deşi a muncit întreaga viaţă la Histria, Suceveanu nu a mai călcat în ultimii doi ani pe şantierul arheologic, intrigat probabil de lipsa de interes a celor îndrituiţi să muncească aici.
Un articol de Cristian CEALERA
Celebritatea continentală a „Pompeiului românesc” aduce anual mii de turişti, care acum se pot opri la restaurantul deschis chiar în faţa Muzeului Histria de familia preşedintelui PNL Constanţa, deputatul George Dragomir (fost ghid al muzeului în perioada studenţiei). Restaurantul se numeşte însă Eteks Histria, după numele unui lanţ de localuri, patronate de un prieten şi coleg de partid al deputatului liberal.
Eteks promite un dejun printre ruine
Ruinele bătrânei cetăţi greceşti sunt ascunse în primă fază privirilor, de impozanta clădire a Muzeului de Arheologie Histria, edificiu modern şi renovat de mai multe ori în ultimii zece ani. Chiar în faţa acestuia, pe cealaltă parte a parcării, se munceşte de zor. Vechea „caşcarabetă” (chioşcul în care turiştii înmuiaţi de canicula de pe sit puteau savura pe vremuri o bere rece) a dispărut, fiind înlocuită de un restaurant cochet, ivit parcă de nicăieri. “Restaurant Eteks Histria” stă scris pe toate indicatoarele ce trimit spre cetate, iar acest lucru ne lămureşte pe deplin. Acest brand este cunoscut în Constanţa, pentru restaurantul-autoservire din incinta Poliţiei Judeţene, deţinut de PNL-istul Baiazid Memiş, bun prieten cu George Dragomir, şeful liberalilor constănţeni.
La Histria nu se prea mai sapă de câţiva ani
Dacă vrei să vizitezi cel mai vast şantier arheologic al României vei putea aşadar să savurezi la un moment dat un suc rece şi un dejun la umbra restaurantului Eteks. Din păcate, orice turist care a mai fost vreodată la Histria va rămâne dezamăgit de cea de a doua sa vizită. Situl nu îi oferă nimic nou, ruinele aflându-se exact în acelaşi stadiu ca şi acum patru ani. Nu se prea mai sapă la Histria: arheologii de la Bucureşti vin abia acum, la sfârşitul lui iulie şi vor sta doar până în septembrie. Aflăm că nu sunt bani pentru săpături sistematice şi din acest motiv nu trebuie să ne aşteptăm nici anul acesta la vreo descoperire importantă. Pentru că fondurile pentru săpături s-au diminuat drastic, în ultimii ani nu s-a făcut nicio descoperire importantă. Există o singură excepţie: statuia unei pantere care este, potrivit custodelui Gheorghe Stan (singurul specialist care stă aici tot timpul), o reprezentare a zeului Bachus. Statuia a fost descoperită din greşeală, în anul 2009, în Zona Sacră, pe când se lucra la întărirea unui zid gata să se dărâme. Arheologii au tras concluzia că în acel perimetru s-ar fi putut găsi un templu al lui Bachus, despre care nu s-a ştiut până în prezent. Acesta ar fi al cincilea templu din Zona Sacră, o zonă pe care dacă o vizitezi, înţelegi pe deplin situaţia arheologiei mioritice. Sunt doar fostele fundaţii ale templelor, lângă care au fost montate plăcuţe care îţi spun o poveste trunchiată a edificiilor.
Templul Afroditei (făcut din calcar perisabil) este acoperit de mai bine de 30 de ani de nişte plăci de tablă ruginite şi masive, care mai mult urâţesc locul şi sunt de natură să sperie orice turist. Nimeni, cu excepţia custodelui Stan, nu te ghidează în incinta sitului, specialistul care locuieşte într-un sat din apropiere fiind singurul ghid al şantierului pe o perioadă de cel puţin 10 luni pe an.
“Nu sunt bani”, este eterna scuză pe care o auzim mereu, atunci când vorbim depre arheologia românească.
Ruine orfane: Despre retragerea profesorului Suceveanu
Când vorbeşti despre Histria, spui automat Alexandru Suceveanu, doctor în istorie şi responsabil al şantierului arheologic în ultimele decenii. El a lucrat toată viaţa însă la Histria şi cele mai mari descoperiri (ex – Basilica Episcopală) îi aparţin lui şi pleiadei de specialişti pe care i-a coordonat. În urmă cu doi ani, Suceveanu a renunţat (oficial, din cauza vârstei) la postul de responsabil al şantierului arheologic. Postul său a fost împărţit de doi foşti elevi, profesorul Alexandru Avram (specialist în inscripţii) şi de Mircea Victor Angelescu (fostul responsabil al sectorului de cercetare Basilica Vasile Pârvan). Avram este însă profesor la o Universitate în Franţa şi vine foarte rar la Histria, aşa că activitatea (sau inactivitatea) este practic condusă de Angelescu.
Suceveanu l-a acuzat pe Kelemen Hunor de subfinanţarea arheologiei
Surse din arheologie spun că între Angelescu şi protectorul său de altădată pare să se fi întâmplat însă ceva. În mod inexplicabil, de la predarea funcţiei, Suceveanu nu a mai călcat o secundă la Histria, locul în care şi-a petrecut întreaga viaţă. A mai venit de două ori în judeţul Constanţa (la sesiunile Pontica ţinute la Muzeul de Arheologie din vechiul Tomis) dar la întoarcerea în Bucureşti nu a mai găsit timp să se abată câţiva kilometri, pentru a vedea locul în care a muncit peste cinci decenii!
În august 2011, Suceveanu a renunţat şi la ultima sa funcţie oficială, cea de preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie. El şi-a dat demisia printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii de atunci, Kelemen Hunor. „Părintele” Histriei a acuzat Ministerul că a fost practic „groparul arheologiei româneşti” şi că el nu vrea să fie „părtaş la această situaţie”.
Angelescu, un şef controversat
Actualul responsabil ştiinţific al Histriei, doctorul Mircea Victor Angelescu, este un personaj considerat de mulţi drept unul controversat. De-a lungul 
timpului s-a scris despre el în presa centrală că ar fi interesat de afaceri nu tocmai curate în domeniul arheologiei. Primul scandal în care a fost implicat Angelescu datează din 2005, atunci când a fost demis din funcţia de director grad 1, de către Ministrul Culturii de atunci, Mona Muscă. S-a scris la acea vreme despre acuzaţii de plagiat care ar fi dus la retrogradarea sa ca simplu funcţionar, timp de aproape doi ani. Anul 2007, îl aduce însă pe Angelescu într-un post extrem de important, acela de Director al Direcţiei Generale Patrimoniu Cultural. Este anul marelui scandal „Aurul Dacilor”, cel al celor 15 brăţări dacice pe care statul român le-a recuperat pe bani grei. Considerat de mulţi drept omul de încredere al lui Adrian Năstase, Angelescu a fost acuzat de modalitatea bizară de recuperare a brăţărilor, el fiind reprezentantul României în această afacere stranie. Angelescu a ţinut mereu legătura cu Barbra Deppert Lipitz, persoana din Germania care a semnalat statului român existenţa celor 15 Brăţări de Aur şi care a primit de la Ministerul Culturii suma de 200.000 de euro. Angelescu a fost adesea atacat de colegi de-ai săi, care i-au imputat implicarea în afaceri dubioase, precum scoaterea unor vestigii de preţ din şantierele arhelogice şi vinderea lor la traficanţii de pe piaţa neagră internaţională. Nu s-a dovedit niciodată nimic însă, iar Angelescu nu a fost inculpat în vreun dosar penal.
Arheologia, copilul nimănui
Ne lăudăm cu sute de situri arheologice, a căror existenţă trezeşte invidia multor state din Uniunea Europeană. Ruinele antice greceşti din Dobrogea, castrele şi oraşele romane din întreaga ţară, cetăţile medievale ale Vestului, bisericile vechi ale Moldovei, etc, toate acestea sunt o comoară pe care însă organele statului nu ştiu să o gestioneze aşa cum trebuie. În anul 2011, Ministerul Culturii a alocat un milion de lei pentru săpăturile ştiinţifice din sutele de situri arheologice ale ţării. Este o sumă infimă, care condamnă la moarte sigură arheologia românească: nu sunt bani destui nici pentru conservarea ruinelor, ca să nu mai vorbim despre descoperiri, plata specialiştilor sau aducerea unor mâini de lucru care să ajute la cercetare. Din acest motiv şi la Histria este linişte: pietrele vechi de aproape două mileni se topesc în soarele ucigător de iulie.
Ministrul Haşotti şi deputatul Dragomir promit vremuri mai bune pentru Histria
Preşedintele PNL Constanţa, deputatul George Dragomir, ne-a declarat că pe 1 iulie se va afla împreună cu ministrul culturii, Puiu Haoşoti, într-o vizită de lucru la cetatea Histria. “Am convingerea că Puiu Haşotti va găsi soluţii bugetare pentru continuarea săpăturilor la Histria. De asemenea, personal sper că se vor găsi soluţii pentru proiecte mai ample legate de acest loc, precum teatrul antic, care ar trebui să înceapă de anul viitor şi chiar şoseaua Deltei, ce urmează să lege Constanţa de Delta Dunării.
În acelaşi timp, am încredere în echipa care se ocupă în prezent de săpăturile arheologice la Histria.
În ceea ce priveşte restaurantul, avem într-adevăr o colaborare cu Baiazid, pe care l-am rugat să ne ajute la Histria, astfel încât turiştii să găsească mâncare bună, după ce vizitează situl arheologic. Pentru mine, acest proiect turistic este unul de suflet, investiţia urmând să fie amortizată mai târziu.”
