Când vine vorba de UE auzim cu siguranță opinii foarte controversate, cele mai “usturătoare” și sugestive răsunând chiar din lumea satului.
Oamenii de-aici sunt cei care viseaza cel mai mult în legatura cu urmarile integrarii, dar tot ei sunt cei cu picioarele pe pamânt, intuind cel mai bine cum vor arata zilele din viitorul apropiat. Ministerul Agriculturii simte la rându-i nevoia sa îi mai trezeasca din când în când pe-acesti sarmani agricultori si-asa confuzi de-atâtea noutati, cu câte un dus rece de legi promulgate alandala vis-a vis de declaratiile politico-oficiale ale mai marilor agriculturii.
Un articol de Andreea PAVEL
Desi în noiembrie 2002 deputatul Gheorghe Popescu ne promitea, alaturi de altii, ca ”România va practica o agricultura intensiva, bazata pe dezvoltarea pietelor si exploatatiilor agricole”, iata ca legea 138/2004 sustine cu totul altceva: “realizarea amenajarilor de îmbunatatiri funciare la nivel national are loc pe baza programelor si strategiei sectoriale, iar la nivel local, conform nevoilor autoritatilor publice locale, a persoanelor juridice sau fizice interesate […]“. Ce ar trebui sa întelegem din astfel de formulari? Dar agricultorii, oare ce în teleg? Ei vad doar ca hatisul legislativ e facut mai curând sa îi încurce pe micii agricultori si sa îi avantajeze pe detinatorii marilor suprafete de teren. Probabil trezit la realitate de avalansa de plângeri, ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Dan Motreanu, a cerut realizarea unui studiu prin care sa se introduca un tarif unic de irigare-una dintre cele mai striogente probleme-pentru a preveni discriminarea utilizatorilor de apa. Raportându-ne la Dobrogea, consilierul în relatii publice de la Directia Agricola din Constanta, Stere Economu, accentueaza ideea ca aceasta zona trebuie tratata ca “o alta tara”, datorita climatului foarte diferit fata de restul regiunilor. Agricultorii din Dobrogea sunt cei mai nemultumiti în ceea ce priveste legea luata în discutie, alaturi de L.381/2002 care prevede ca Guvernul si asiguratorii sa plateasca despagubirile din urma calamitatilor, doar daca este vorba de o distrugere în proportie de 100% a terenurilor cultivate.
Ce ne mai promite UE?
Cel care se va ocupa de-acum de finantarea agriculturii este Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), elaborat în corelatie cu Regulamentul 1698/2005 al Consiliului UE. Se pare ca integrarea României va avea drept consecinta, printre altele, primirea unor fonduri de 7,5 miliarde euro pentru dezvoltarea rurala. Însa pentru a putea beneficia de acesti bani, România trebuie sa aprobe Planul National Strategic si PNDR. Se pare ca investitile vor fi organizate în patru directii, cele mai luate în serios fiind cresterea competitivitatii în sectorul agroalimentar si silvic, si îmbunatatirea calitatii vietii în mediul rural. Pentru cea dintâi România vrea sa aloce 45% din fonduri, iar pentru cea de-a doua aproximativ 30% din total. Directia Agricola de Dezvoltare din Constanta a comunicat faptul ca din luna mai U.E. va aloca fonduri speciale pentru agricultura româneasca-între 30-50 euro /ha pentru grâu, orz si orez si aproape 210 euro /ha pentru culturile tehnice. De aceste ajutoare se vor bucura doar cei înscrisi în registrul fermelor ca “exploatanti agricoli” si vor fi informati în legatura cu aceste conditii de inginerii viitoarelor Camere Agricole, dar si prin Agentia de Plati si Consultanta Agricola.
