Primarul din Fântânele se plânge că bugetul local va pierde aproape 2,5 miliarde euro 
Investitorii cehi ai parcului eolian de la Fântânele-Cogealac negociază în secret cu politicieni de la vârf pentru a fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite locale. Aceasta este afirmaţia primarului comunei Fântânele, Gheorghe Popescu, nemulţumit de faptul că un eventual “cadou” al Guvernului României ar lipsi comunitatea locală de aproximativ două milioane de euro pe an. Scutirea de impozite ar putea fi realizată doar prin modificarea codului fiscal în favoarea companiei CEZ din Cehia, fapt ce ar ridica semne de întrebare legate de asigurarea unui mediu de afaceri concurenţial în România. Pe de altă parte, trebuie spus că CEZ beneficiază deja de un regim preferenţial în sudul României, unde deţine compania Electrica Oltenia (rebotezată CEZ Distribuţie). Conform prevederilor codului fiscal din România, CEZ Distribuţie (ca şi celelelate companii care furnizează energie electrică consumatorilor finali) este scutită de plata impozitelor şi taxelor locale.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU şi Andreea PAVEL
Cel mai mare parc eolian din Europa, construit de un… SRL
Aproape 30 de “stâlpi cu elice” au fost amplasaţi deja în vecinătatea Drumului European Constanţa-Tulcea, în zona comunei Fântânele. Panoul de lucrări indică drept beneficiar un… SRL: SC Tomis Team, cu sediul în sat Gălbiori, comuna Crucea.
Conform informaţiilor de la Registrul Comerţului, SRL-ul de la Gălbiori are ca asociaţi CEZ A.S. din Praga, Cehia, cu un aport de 467771020 RON (peste 100 milioane euro ) şi CEZ Poland Distribution B.V., cu sediul în Rotterdam, Olanda, cu un aport de doar 10 RON. Administratorii SRL-ului sunt: românca Doina Vornicu (ce deţine şi funcţia de Director General al CEZ Distribuţie) şi cehul Safar Ondrej.
Grupul ceh a intrat pe piaţa din România încă din anul 2005, atunci când a cumpărat acţiuni la Electrica Oltenia, companie ce furnizează energie electrică în şapte judeţe.
Trei ani mai târziu, CEZ Cehia a preluat proiectului eolian început în zona Fântânele-Cogealac de către compania poloneză Continental Wind Partners (CWP). Tranzacţia s-a situat în jurul cifrei de 100 milioane Euro. Totodată, cehii ar intenţiona să construiască un parc eolian în Moldova.
Potrivit unui comunicat al CEZ România, în Dobrogea va fi ridicat cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa având o capacitate de 600 MW, triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional în prezent în Europa. Costurile totale ale acestui proiect vor atinge 1,1 miliarde euro. Când va fi complet operaţional, parcul eolian va reprezenta aproape 30% din energia regenerabilă din România.
CEZ boicotat de Greenpeace din cauza energiei nucleare
Gigantul CEZ nu este preocupat doar de proiecte de energie regenerabilă. Grupul din Cehia a anunţat că intenţionează să participe la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă şi investeşte sau va investi în mai multe centrale nucleare din Europa, în Cehia (Temelin), Bulgaria (Belene) şi Bosnia.
Investiţiile la Centrala de la Temelin i-au atras CEZ criticile Greenpeace. Construcţia actualelor două unităţi ale centralei, bazate pe o tehnologie rusească, a început în anii 1980. Ulterior, reactoarele au fost modernizate cu tehnologie americană, însă au rămas controversate din cauza numeroaselor probleme apărute în funcţionarea lor. În condiţiile în care CEZ intenţionează să dubleze producţia de energie a acestei centrale, Greenpeace a demarat o campanie de lobby în Germania (principalul consumator) pentru a opri cumpărarea energiei nucleare de la CEZ.
Oricum primăriile din mediul rural sunt subfinanţate de Guvern
Informaţia oferită de edilul comunei Fântânele, conform căreia se încearcă obţinerea scutirii de la plata impozitelor şi taxelor locale, pare a fi confirmată de declaraţia unui oficial CWP (compania poloneză care a început proiectul eolian din Dobrogea), citat de o publicaţie economică: “Aşteptăm în continuare o îmbunătăţire a cadrului legislativ, până în acest moment susţinând doar prin eforturi proprii promovarea unor proiecte de producţie de energie din surse regenerabile”.
În plan social, problema e foarte dureroasă la nivelul administraţiilor locale. Ultimele întâlniri ale Asociaţiei Comunelor din România au ridicat problema subfinanţării guvernamentale a activităţilor primăriilor din mediul rural. În aceste condiţii, ar fi cu totul nedrept ca reprezentanţii Guvernului să îşi arate mărinimia faţă de investitorul ceh (chiar şi sub pretextul încurajării “energiei curate”), pe banii primăriilor, care abia reuşesc să supravieţuiască, în contextul crizei economice.
Cât ar putea pierde comunităţile locale
Valoarea investiţiei pentru un singur pilon cu un generator de 2,5 MW este cuprinsă între 1,5 şi 2,5 milioane de euro. Autorizaţia de construcţie îi costă pe investitori 1% din valoarea investiţiei şi se plăteşte o singură dată, înainte de demararea propriu-zisă a lucrărilor. La o medie de două milioane de euro, autorizaţia ajunge la 20.000 euro. Jumătate din această sumă rămâne la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, iar cealaltă jumătate ajunge la administraţia locală pe teritoriul căreia sunt amplasaţi pilonii.
Impozitul pe construcţie reprezintă suma pe care, anual, investitorii sunt obligaţi să o plătească primăriei. Acesta înseamnă 1%-1,5% din valoarea construcţiei. Un simplu calcul ne arată că o primărie poate primi anual între 20 şi 25 de mii de euro, doar în urma încasării impozitului pe construcţie, pentru un singur pilon! Având în vedere că o „pădure” de eoliene are minimum 50-100 stâlpi, suma pe care un primar ar putea-o investi în fiecare an în modernizarea comunei porneşte de la un milion – un milion şi jumătate de euro ! Pornind de la acest calcul, în rândul primarilor din judeţul Constanţa, au apărut deja glume de genul: „Dacă aş avea aceşti bani, mi-ar ajunge -după ce aş rezolva problemele comunei- să pun marmură în loc de asfalt”, sau „Cu un milion de euro anual, transform comuna în oraş şi nu mai am nevoie de niciun ban de la Consiliul Judeţean”.
„Baronii energiei” din Europa
Datele oficiale ale companiei arată că CEZ este principalul distribuitor de electricitate din Europa, cu aproape 7 milioane de clienţi şi cu un portofoliu al capacităţii instalate de peste 14.300 MW. Valoarea de piaţă a acestui colos industrial ajunge la impresionanta sumă de 30 miliarde euro, iar acţiunile sale sunt tranzacţionate la bursele din Praga şi Varşovia. CEZ activează în 10 ţări europene, printre care şi Republica Cehă, unde îşi are sediul central.
În Bulgaria deţine o reţea de distribuţie şi furnizează electricitate către 1,9 milioane de clienţi şi, de asemenea, deţine cea mai mare centrală pe cărbuni, la Varna. În România, distribuie şi furnizează electricitate către 1,4 milioane de clienţi, după ce a cumpărat Electrica Oltenia (cea mai mare dintre companiile distribuitoare de la noi).
Grupul CEZ mai deţine două companii de producţie în Polonia şi tranzacţionează energie în toate ţările Europei Centrale şi de Sud Est. În decembrie 2007, CEZ şi compania maghiară de petrol şi gaze MOL au creat o alianţă strategică pentru energia generată de centralele pe gaz. CEZ a câştigat recent, în parteneriat cu un concern din Turcia, o licitaţie pentru compania turcă de distribuţie Sedas.
