Fondurile europene constituie înca un moft pe care si-l permit doar un numar limitat de societati din categoria Întreprinderilor Mici si Mijlocii. Cel putin asa arata situatiile oficiale întocmite de organismele guvernamentale de specialitate. Astfel, potrivit informatiilor publicate pe portalul românesc privind fondurile Phare, doar o mâna de firme din judetul Constanta au accesat programele de coeziune economica si sociala, obtinând granturi cu componente rambursabile si nerambursabile. Ca o regula nescrisa, beneficiarii fondurilor Phare provin din zone de activitate în care informatia europeana are o circulatie mai buna: administratie publica, politica, structuri asociative ale IMM-urilor.
Un articol de ADRIAN CÂRLESCU
În rest, s-ar putea spune ca mediul de afaceri ignora oportunitatile oferite de Uniunea Europeana si Guvernul României, datorita unor mentalitati învechite si neadaptate conditiilor actuale. Pe de alta pate, incapacitatea României de a absorbi fondurile de dezvoltare se datoreaza si ineficientei programelor de diseminare a informatiei europene, platite exclusiv din fonduri UE dar gestionate în teren de bunii traitori ai spatiului mioritic, îndatorati si ei unor metehne balcanice. În aceste conditii, beneficiarii locali ai fondurilor europene s-au dovedit a fi tot descurcaretii tranzitiei, cei care au pus pâna acum umarul la ridicarea capitalului autohton chiar cu riscul încurajarii unui melanj nefericit între afaceri si politica, a încurajarii practicilor neconcurentiale si încalcarii unor prevederi din legislatia comerciala si chiar penala. La urma urmei, acesta este mediul de afaceri, iar pe vreme de razboi si tranzitie, este de-a dreptul indecent sa întrebi cum s-au pus bazele capitalismului.
Aici sunt banii dumneavoastra!
Daca ar fi sa ne calauzim dupa un principiu extrem de pragmatic aplicat de un fost ministru al transporturilor ajuns între timp presedinte al României, ar trebui sa atârnam placute de recunoastere pe obiectivele construite cu banii Europei, pe care i-am primit pentru a preîntâmpina transformarea noastra într-o piata de desfacere si am fost incapabili sa îi cheltuim tocmai pentru a ne transforma într-o astfel de piata. Sigur ca o asemenea marcare este si greu de realizat si de prost gust, astfel încât cea mai la îndemâna modalitate ar fi aceea de reconstituire verbala a investitiilor. În consecinta, demersul pe care îl vom urma va fi acela de prezentare succinta a proiectelor si beneficiarilor care au reusit totusi sa depaseasca mentalitatile învechite (desi uzarea fondurilor europene este un fapt cât se poate de pozitiv, în opinia publica mai exista înca o serie de conotatii retrograde mostenite din epoca socialista, de genul nu ne vindem tara, desi ne pregatim sa o oferim pe degeaba!). Ar fi vorba de SC Fabrica de alimente Sf. Modest SRL Techirghiol, care a primit un grant de 48.350 de euro pentru investitii în alimentatie publica, SC Montana Sky, cu un grant de 50.000 de euro pentru proiectul “tren de vacanta”, Activ SRL – 44.274 euro pentru un club de tenis, Alls Group SRL – 48.708 euro pentru o hala de productie, Expolitoral SRL – 30.000 de euro pentru un spatiu expozitional, SC Tar 09 Agigea SA – 32.320 de euro pentru achizitia unui tanc criogenic la fabrica de oxigen. Urmeaza SC Biomedical SRL (firma reprezentata de Aurora Craciun) cu un grant de 64.950 de euro pentru realizarea unui centru medical, Magenta System SRL (Memedali Romi) – 24.867,6 euro pentru dezvoltarea unei afaceri de întretinere si reparatie a masinilor de birou, SC Medical Analysis SRL (Chirea Panaila) – 45.000 de euro pentru achizitie si amenajarea laborator analize medicale, SC Dimos Impex SRL (Chirea Iulian) – 31.200 de euro pentru suraetajarea imobilului în care detine un atelier de reparatii a aparaturii elctro-casnice. Newset SRL (Arvinte Gabriel) a obtinut 39.600 de euro pentru dezvoltarea productiei de mobilier, SC Cucor SRL (Cucoranu Mitica) – 291.000 de euro pentru achizitionarea unor utilaje la statia de betoane, SC Meridan Com SRL (Iofcea Mariana) – 36.000 de euro pentru înfiintarea unui restaurant.
Descurcaretii tranzitiei: Trantu, Stanca, Fechete
Exemple sunt mai multe, însa am lasat pe final prezentarea de caz a trei finantari Phare, care ilustreaza perfect afirmatia noastra, anume ca fondurile pentru dezvoltare sunt accesate mai degraba de descurcaretii tranzitiei, cei care au dobândit capitalul prin manevre neconcurentiale si cei care încurajeaza melanjul dintre politica si afaceri, ambele cât se poate de obisnuite în societatea actuala. În primul caz, personajul cheie este cernavodeanul Panait Trantu, care a obtinut prin intermediul firmei Gramed SRL un grant de 36.000 de euro, pentru realizarea unei sectii de vinificatie. Anterior proiectului, Trantu cumparase sectia de vinificatie a SC Vifrucer SA Cernavoda, cu un teren de 15.867,92mp, din care 5.350,96mp constructii (crama, ateliere, depozite de fermentare, distilarie de rachiu, linie de prelucrare, rampe betonate) la pretul de 4.867,50 de dolari americani. Cu alte cuvinte, o fabrica de vin la pretul unui autoturism second-hand si hârbuit! Vifrucer SA se afla în plin proces de lichidare, pentru recuperarea creantelor statului si firmelor contractante fiind delegata de judecatorul sindic lichidatoarea Fanica Constantin, prin firma acesteia Fair&Full Consulting. Lichidatoarea a vândut bunurile mentionate firmei lui Trantu Panait, prin contractul nr.660/22.02.2002. La scurt timp, Trantu a obtinut, descurcaret cum este, si o finantare europeana. Între timp, firma a fost rebotezata, schimbându-si numele în SC Vinex Murfatlar SRL.
Firma Prod Comtours SRL, apartinând politicianului Petre Stanca, a obtinut un grant Phare, pentru extinderea Hotelului Maria din zona Garii, în valoare de 200.000 de euro (cu o componenta nerambursabila de 50.000 de euro ).
O alta firma apartinând unor oameni de afaceri fara implicare politica directa, dar bransati la lucrarile publice acordate pe simpatii politice, este Argenta SRL. Aceasta a obtinut un grant de 42.980 de euro (10.745 de euro de la bugetul UE si 32.235 de euro de la bugetul de stat al României) pentru realizarea investitiei: sporirea capacitatii de operare al danei de pe Digul de Nord km 1+000 – Magazine Centrale. Argenta face parte dintr-un grup extrem de puternic de afaceri, împreuna cu Arconi Star SA, Arconi Instalatii SRL si Argenta Management SRL, prin acestea controlând un segment impresionant din lucrarile publice de bransare la retelele de gaze naturale dar si din piata constructiilor si montajului (contracte cu Ministerul Transporturilor, Congaz, Conpet si Petrotrans). Eminentele afacerii sunt fratii Gheorghe si Victor-Vasile Fechete, Stelian Fottu si Neculai Ciuperca. Firmele din grup au acumulat datorii impresionante catre bugetele publice si diversi creditori în valoare totala de 13.895.227 lei noi, intrând si în atentia Fiscului la mijlocul anului 2005. Ca o simpla coincidenta, Stelian Fottu, de pilda, este actionar la SC SCIM SA, cu un procent de 14,14% din actiuni, în vreme ce în structura actionariatului mai apar SIF Transilvania, Moisoiu Anastasiu Bogdan Grigore (fratele politicianului Danut Nicosor Anastasiu Moisoiu) si Mereuta Nicanor Mihai.
