Opinii

Grecii din Izvoarele (Tulcea) păstrează tradiţii vechi de secole

Primarul Niculache Peiciu este cetăţean grec

Localitatea Izvoarele este situată în judeţul Tulcea, la 32 de kilometri de municipiul cu acelaşi nume, şi are în componenţa sa trei sate: reşedinţa Izvoarele, Alba şi Iulia. Profilul economic dominant pe teritoriul comunei Izvoarele este agricultura, urmat de zootehnie, viticultură şi comerţ.
Pe teritoriul administrativ al comunei Izvoarele se regăseşte dintre cele mai reprezentative comunităţi de greci. Aceştia îşi păstrează cu stricteţe obiceiurile şi tradiţiile, dovadă fiind multitudinea de sărbători şi tradiţii care marchează originile şi cultura acestora.

Un articol de Andreea PAVEL

Cristian Andrei LEONTE

„Udatul mirelui” şi „Ziua babei”, obiceiuri preluate de la bulgari

În România Mare, după 1918, comunităţile elene erau extrem de puternice. Grecii aveau şcolile lor, bisericile, cinematografele, lăcaşele de ocrotire socială, bănci proprii. Toleranţa autorităţilor şi a românilor simpli era maximă, între români şi greci nefiind cunoscute în istorie conflicte de nici un fel. Una dintre cele mai vechi comunităţi de greci din România se află în comuna Izvoarele, din judeţul Tulcea, stabilită aici în urmă cu două sute de ani. Oamenii de aici şi-au păstrat frumuseţea obiceiurilor aduse din Grecia, dar au şi împrumutat din tradiţiile românilor şi ale vecinilor bulgari. Au nume româneşti, vorbesc greceşte, iar costumele populare seamănă mult cu cele din Bulgaria. De la bulgari ei au adoptat obiceiul numit „udatul mirelui” (băieţii abia căsătoriţi sunt băgaţi cu capul la uluc) sau „ziua babei” – zi în care femeile fac ce poftesc şi petrec până dimineaţa, fără bărbaţi. Unul dintre obiceiurile semnificative pentru greci este „Dragomanul” când, de Sfântul Ion, flăcăii intră cu calul frumos împodobit chiar în casa fetei iubite, oferindu-i vorbe dulci şi colaci împletiţi ca semn al dragostei. Un alt obicei grecesc este cel de Florii, la „Lăzărel”, când fetele de până la 16 ani cântă şi primesc ouă, bani, făină, şi la final rostogolesc sita, pentru ca vara să fie bogată. De „Horhumbal” băieţii se întrec în a face focuri mari pe dealuri, iar la „Elefterio”, femeile torc şi stau la poveşti în jurul unei gropi plină de jar. Obiceiurile de Paşti sunt ecoul tradiţiilor vechi greceşti pe care religia creştină le-a acceptat şi pe parcursul timpului şi le-a însuşit. Acestea alcătuiesc o verigă vie de legătură între trecut şi prezent.

Portul tradiţional, elementul cheie în conservarea datinilor

Perioada sărbătorilor de iarnă în Grecia începe în ajunul Crăciunului şi durează până la Bobotează. În aceste 12 zile (Cele 12), numeroase tradiţii, nu o dată proprii diferitelor zone, sunt celebrate pe tot întinsul Greciei. Aceste tradiţii sunt rezultate din contopirea sărbătorilor creştine clasice cu cele păgâne, pe care creştinismul a încercat în zadar să le desfiinţeze. Astfel, pentru a oferi satisfacţie fie şi în parte acelei părţi a populaţiei (în parte agricolă) înrădăcinată în vechile credinţe, sfinţii au luat locul eroilor şi ai zeilor, îndeplinind chiar şi activităţi atribuite acestora din urmă. Costumul grecesc prezintă aceleaşi caracteristici cu ale costumului bulgăresc. Identificăm aceleaşi elemente care amintesc de influenţa balcano-orientală: brâu, zale, salbele din monede turceşti. Este de menţionat prezenţa în costumul tradiţional, ca piesă cu valoare ritualică a unei legături de cap numită „bulul”. Acest costum se poartă încă în zilele de sărbătoare, în ceremonialul unor obiceiuri („Lăzărelul”, „Ziua babei”).

Ziua în care femeile nu ridică un deget în gospodărie

De sute de ani, pe 8 ianuarie, comunitatea greacă din localitatea Izvoarele, situată în nordul judeţului Tulcea, serbează Ziua Babelor. Tradiţia este păstrată cu sfinţenie şi reprezintă unul dintre elementele specifice comunităţii din Izvoarele. Unul dintre obiceiuri este ca pe 8 ianuarie bărbaţii să se ocupe de toate treburile gospodăreşti, în timp ce femeile se gătesc şi pleacă la distracţii. „Noi facem pe femeile în casă, ele nu pun mâna pe nimic, se gătesc de dimineaţă, apoi pleacă şi petrec între ele, doar femei, noi nu avem voie să intrăm, mergem când termină petrecerea şi le luăm acasă”, povesteşte primarul comunei Izvoarele, Niculache Peiciu. Un alt obicei, de Ziua Babelor, este reprezentat de un ritual, în cadrul căruia moaşele stau în jilţuri în timp ce prin faţa lor trec zecile de familii ale căror copii au fost moşiţi de ele. Familiile care au un copil mai mic de un an aduc diverse plocoane, precum colaci, o găină friptă şi o sticlă cu vin. „Toate aceste obiceiuri arhaice precreştine în continuitatea celor creştine sunt păstrate şi în ziua de astăzi şi trimit spre ritualurile de fertilitate şi bogăţie de altădată”, povesteşte profesorul universitar Chirică Lefter, născut în comuna Izvoarele.

Actualitate

To Top