Francezii de la Agri France cauta comori cu buldozerul

Demolatorii sitului arheologic au fost surprinsi de paznicul Costel, angajat al Institutul de Cercetari Ecomuzeale – ICEM Tulcea. Acesta ne-a declarat ca a vazut buldozerul firmei si jeepul patronului Yves Grasa, trecând pe lânga casa lui, dar nu si-a închipuit ca merg exact în complexul paleocrestin. Dupa numai o ora, paznicul s-a dus în recunoastere, dar raul era deja facut: excavatorul spargea de zor zidurile monumentului, iar francezul supraveghea operatiunea. La fata locului au sosit seful de santier-arheologul Dorel Paraschiv de la ICEM Tulcea si reprezentantii Arhiepiscopiei Tomisului. “Nu înteleg ce au cautat aici. Noi le-am spus de mai multe ori ca zona e protejata, iar ei lucrau o alta bucata de teren. Nu stiu de ce au venit exact la monument, mai cu seama ca pentru a cultiva terenul erau nevoiti sa munceasca la nivelarea acestei suprafete”, ne-a declarat Paraschiv. Întâmplarea ne pune si mai mult pe gânduri daca luam în discutie declaratia primarului comunei, Ivan Ignat, care spune ca francezii abandonasera de ceva vreme activitatea, astfel încât la aceasta data târzie nici macar nu însamântasera celelalte terenuri arate.
Am aflat ca SC Agri France lucra mai multe terenuri luate în arenda de la satenii din comunele Slava Cercheza, Ceamurlia si Mihai Bravu. Dupa ce scandalul a luat proportii, francezii au luat toate utilajele din curtea IAS-ului din Slava Rusa si s-au facut nevazuti. Politia a declansat o ancheta.

Dezvoltând mai departe ancheta jurnalistica, am aflat ca SC Agri France are de ceva vreme probleme între asociati. Unul dintre ei, românul Victor Tarany, ne-a declarat ca francezii (în firma se mai afla si Jean Pierre Garbay) vor sa-l scoata din afacere pentru a se asocia cu primarul. Desi nu s-a gândit nici o clipa ca Yves Grasa ar urmari de fapt sa fure obiecte de tezaur, face acum conexiunile: “Mi-a cerut sa îl duc la cetatea Histria si la capul Dolojman (acolo se afla cetatea Argamum, n.red.), iar apoi s-a dus de mai multe ori singur. La Histria mi-a spus ca merge sa mediteze pe ziduri, dar eu l-am vazut tinând în mâna un obiect electronic cu ecran, cu care se plimba prin cetate. Stiu ca si-a cumparat de la Tulcea mai multe carti de arheologie, cu harti de cetati. Nu m-am gândit ca ar avea astfel de preocupari. O data însa, s-a laudat ca la resedinta din Franta are un covor arab tesut cu fir de aur, care spunea ca valoreaza câteva sute de mii de euro ”. Tarany a fost surprins si atunci când Grasa a importat un buldozer foarte scump (a dat pe el 130000 euro ) de tip “caterpilar”, cu o cupa triunghiulara si alte doua cupe laterale, capabil sa sape gropi adânci de un metru. La început, Tarany a crezut ca vrea sa îl vânda (firma se ocupa si cu vânzarea utilajelor agricole), dar vazând ca îl pastreaza l-a întrebat pe asociatul francez care este utilitatea lui. “Este jucaria mea”, i-a raspuns Grasa. Preocuparea francezului pentru zonele cu importanta arheologica a mers mai departe. El s-a aratat interesat sa cumpere teren la Capul Dolojman, lânga cetatea Argamum, un loc izolat, tocmai bun pentru planurile sale.

Monumentul crestin de lânga cetatea Ibida a fost descoperit în anul 1987, de catre arheologii Andrei si Cristina Opait. Complexul paleocrestin cuprinde doua basilici cu câte o singura nava, o capela cu absida si diferite anexe înconjurate de o incinta, datat între a doua jumatate a sec. IV – prima parte a sec. VII p. Chr. Asezamântul calugaresc cuprindea si o scoala de teologie la care se pare ca au studiat episcopi si teologi dobrogeni. Desi cercetatorii au sapat o suprafata restrânsa, din cauza lipsei de fonduri, au constatat mai multe niveluri de locuire si au scos la lumina un tezaur din aur. Sapatura a fost apoi acoperita cu o folie de plastic peste care a fost pus pamânt, pentru protectie împotriva intemperiilor, dar si a cautatorilor de comori. Mai ales ca un studiu de specialitate asupra cetatii Ibida precizeaza ca zona “a fost tinta traficantilor de antichitati, în actiunile de detectie si sapaturi clandestine fiind implicati unii dintre localnici”.

Francezii de la Agri France nu pot sa invoce necunoasterea specificului zonei, pentru ca au avut antecedente. În urma cu un an, ei au intrat cu plugurile într-o necropola ce apartinea cetatii Ibida. “Eu le spusesem de mai multe ori ca acolo este cimitir si le delimitasem zonele protejate, unde nu aveau voie sa intre. Cu toate astea, ei s-au apucat sa sape exact acolo, si înca noaptea! Când am ajuns acolo, era dezastru. Am vazut oase si capete de morti peste tot. Au venit sefii mei de la Tulcea, iar francezii au mintit ca nu au stiut ca în zona erau vestigii si au promis ca se cumintesc. Atunci lucrurile au ramas asa, iar reprezentantii firmei nu au suportat consecintele dezastrului pe care l-au facut ”, povesteste paznicul sitului arheologic.

Primarul comunei Slava Cercheza, Ivan Ignat, încearca sa-i scoata basma curata pe francezi. El spune ca ei au facut mult bine comunitatii, caci oamenii nu puteau sa îsi cultive singuri terenurile. Ignat da vina pe arheologi: “Faptul ca francezii au intrat într-un monument istoric este un lucru grav, dar eu cred ca arheologii sunt cei mai vinovati. Eu le-am spus de mai multe ori sa delimiteze zona. În plus, ei nu îi despagubesc pe oameni, chiar daca intra pe terenurile lor. De exemplu, complexul monahal în care au sapat francezii este proprietatea unor oameni de-ai locului”. Seful de santier de la cetatea Ibida, arheologul Dorel Paraschiv l-a contrazis însa pe primar si ne-a oferit si documente în acest sens-un ordin al Ministerului Culturii-din care reiese ca zona respectiva este proprietate publica a statului si rezervatie arheologica. Primarul însa are alte probleme si îsi face griji ca terenul zace în prezent nesemanat: “Am auzit ca au fost niste certuri între actionari. Sa vina acum Victor Tarany sa cultive pe terenuri”. Tarany spune însa ca primarul nu este strain de certurile din firma, ba chiar le-a provocat. Actionarul român al Agri France ne-a declarat ca primarul este cel care încearca sa îl îndeparteze din afacere, ca sa se asocieze cu francezii. Pus în fata declaratiilor mai multor proprietari de terenuri din Slava Rusa care au recunoscut ca Ignat a negociat cu ei în favoarea firmei Agri France, primarul a recunoscut ca a încercat sa îi convinga pe cetatenii din zona sa îsi dea terenurile spre arenda, dar pretinde ca a facut-o spre binele lor. Lucrurile nu stau deloc asa, caci Tarany ne-a dezvaluit ca primarul lua personal banii de la Agri France si îi dadea oamenilor, desi nu avea nici o calitate oficiala în firma: “Primarul încearca acum sa ma scoata din firma si vrea sa îi convinga pe oameni sa semneze alte contracte de arenda, desi cele vechi sunt în vigoare. El este combinat cu francezul Grasa, care l-a si invitat la locuinta sa din Eauze, lânga Toulouse.”