Conceptul de flexicuritate în tãrile nordice a apãrut din relatiile de muncã si din acceptarea sindicatelor în domeniul taxãrii.
În timp, au existat discutii datoritã faptului cã acest model nu se poate transpune în alte tãri în absenta unor elemente definitorii ale politicii flexicuritãtii ce trebuie introduse în cadrul politicilor fortei de muncã, dar fãrã a se alterna conceptul de bazã al principiilor, anume:
– angajamente flexibile
– învãtarea pe tot parcursul vietii;
– piatã activã a fortei de muncã ;
– sistem de securitate socialã modern.
Comisia a întâmpinat dificultãti în cadrul procesului de reformã al pietei fortei de muncã. Astfel, Comisia a definit o tipologie a celor patru provocãri diferite la care statele membre trebuie sã le facã fatã, lãsând la latitudinea guvernelor nationale alegerea modului de aplicare a principiilor.
Tipologia provocãrilor cuprinde:
Segmentarea contractualã- în acest caz piata fortei de muncã este divizatã în angajati ce au contracte de muncã pe per…
Conceptul de flexicuritate în tãrile nordice a apãrut din relatiile de muncã si din acceptarea sindicatelor în domeniul taxãrii.
În timp, au existat discutii datoritã faptului cã acest model nu se poate transpune în alte tãri în absenta unor elemente definitorii ale politicii flexicuritãtii ce trebuie introduse în cadrul politicilor fortei de muncã, dar fãrã a se alterna conceptul de bazã al principiilor, anume:
– angajamente flexibile
– învãtarea pe tot parcursul vietii;
– piatã activã a fortei de muncã ;
– sistem de securitate socialã modern.
Comisia a întâmpinat dificultãti în cadrul procesului de reformã al pietei fortei de muncã. Astfel, Comisia a definit o tipologie a celor patru provocãri diferite la care statele membre trebuie sã le facã fatã, lãsând la latitudinea guvernelor nationale alegerea modului de aplicare a principiilor.
Tipologia provocãrilor cuprinde:
Segmentarea contractualã- în acest caz piata fortei de muncã este divizatã în angajati ce au contracte de muncã pe perioadã nedeterminatã si cei care au contract de muncã pe perioadã determinatã, în cazul acestora din urmã, nivelul protectiei sociale este scãzut. Aceastã situatie se caracterizeazã printr-o ratã ridicatã a iesirii de pe piata fortei de muncã (pensionãrii). În aceastã situatie se doreste o repartizare mai bunã a flexicuritãtii si securitãtii pentru crearea premiselor pentru reinsertia fortei de muncã pe aceastã piatã.
Dezvoltarea flexicuritãtii în cadrul companiilor si oferirea posibilitãtii de tranzitie în sigurantã. Se constatã faptul cã nu numãr important de companii aleg sã meargã pe principiul mobilitãtii fortei de muncã. În acest caz este necesarã investitia în forta de muncã si în promovarea învãtãrii pe tot parcursul vietii pentru a favoriza adaptarea la noile schimbãri tehnologice, necesare tranzitiei de la un loc de muncã la altul.
Diferentele între deprinderile si oportunitãtile din cadrul populatiei active
În tãrile cu rate ridicate ale fortei de muncã angajate, grupurile defavorizate au sanse reduse de gãsire a unui loc de muncã mai bun. În acest context este necesarã promovarea oportunitãtilor de dezvoltare profesionalã pentru facilitarea mobilitãtii sociale.
Îmbunãtãtirea oportunitãtilor pentru receptionarea beneficiilor si eliminarea muncii ilegale. Este situatia tipicã tarilor care au aderat dupã 2003, care au suferit restructurãri intensive, situatie ce a fost concretizatã într-un numãr mare al fortei potentiale de muncã dependentã de beneficiile pe termen lung. Aceastã situatie se poate remedia prin restructurarea politicilor privind forta de muncã, a celor ce au în vedere învãtarea pe tot parcursul vietii, precum si îmbunãtãtirea oportunitãtilor privind beneficiile si a celor privind trecerea de la munca ilegalã la munca legalã.
Cu ocazia vizitei în Slovenia la 1 februarie 2008, Comisarul Vladimir Spidla a anuntat stabilirea efectelor flexicuritãtii. Fiind stabilite principiile flexicuritãtii a venit si momentul punerii în practicã a acestor principii. Comisarul s-a arãtat încântat de stabilirea misiunii felxicuritãtii sperând în gãsirea unui mod eficient de a obtine cât mai multe beneficii prin aplicarea flexicuritãtii.
Misiunea va vizita câteva state membre (4-5), pe parcursul cãrora vor avea loc discutii amãnuntite în ceea ce priveste dezvoltarea si implementarea orientãrilor nationale bazate pe principiile Flexicuritatii, principii ce au fost stabilite în cadrul Consiliului European din Decembrie 2007(anexã- pdf). Se va avea în vedere propuneri concrete pentru încurajarea implementãrii politicii flexicuritãtii, accentuându-se principiile comune identificate comunicate în iulie 2007.
Statele Membre vor avea posibilitatea de a participa la discutii, iar acestea precum si raportul vizitelor se vor publica pe site-ul Comisiei, iar raportul final va fi prezentat în Decembrie 2008 cu ocazia reuniunii Ministrilor fortei de muncã.
Misiunea va fi alcãtuitã din 7 membrii permanenti:
1. Mr. Vladimir Spidla, Commissioner for Employment, Social Affairs and Equal Opportunity;
2. Mr. Gérard Larcher, Senator and Mayor of Rambouillet, former Minister for Employment, representative of the forthcoming French Presidency of the Council;
3. Mrs. Darja Sencur Pecek, Professor of labour law, representative of the current Slovenian Presidency of the Council;
4. Mr. Xavier Prats Monné, Director for Employment, Lisbon Strategy and International Affairs (European Commission);
5. Mrs. Maria Helena André, Deputy Secretary General, European Trade Union Confederation (ETUC);
6. Mrs. Renate Hornung-Draus, Chair, Business Europe’s Employment Working Group; Director for European Affairs; Bundesvereinigung der Deutschen Arbeitgeberverbände (BDA);
7. Mr. David-Pascal Dion, Administrator (European Commission).
