Normativele comunitare au ajuns sa îi zapaceasca rau de tot mai ales pe românii care locuiesc la sat. La cei mai multi dintre ei ajung doar zvonurile, adesea contradictorii, despre restrictiile si privatiunile pe care vor trebui sa le suporte din cauza integrarii României în Uniunea Europeana.
Între aceste neajunsuri se afla si unele care vor transforma modul traditional în care acesti oameni îsi reprezinta relatia cu lumea înconjuratoare. Adica traditiile, credintele si obiceiurile. Desi unul dintre principiile constructiei numite UE este unitatea în diversitate, o serie de obiceiuri vor avea de suferit pentru ca încalca norme de…igiena (!).
Un articol de MIHAI RÃZVAN ROTARU
Biserica Ortodoxa poate fi, la rândul ei, afectata de aceste schimbari ce atenteaza la efectuarea unor rituri specifice. Desi BOR nu a luat oficial atitudine împotriva acestor noi provocari, în interior se discuta despre interdictia de a tine corpurile decedatilor în casa si de a organiza cortegii funerare pâna la cimitir si chiar despre lingurite de unica folosinte pentru cel mai important ritual, Împartasania.
Directorul postului “Radio Dobrogea” al Arhiepiscopiei Tomisului, preot Eugen Tanasescu, considera ca statul nu si-a facut pâna la capat datoria de a prezenta cetatenilor costurile integrarii, dar mizeaza pe libertatea de exprimare a religiei, garantata în toate tarile europene. În caz contrar, spune el, Biserica nu va respecta norme care ar putea atenta la dogmele si canoanele sale. “Trebuie sa avem grija, caci statul poate aplica în legatura cu Biserica o gândire schizoida. Spre exemplu, nu cred ca e corect ca cineva sa aiba dreptul sa se casatoreasca cu o persoana de acelasi sex, dar sa nu aiba libertatea sa îsi duca mortul la groapa. În ce priveste imixtiunea statului în treburile Bisericii, trebuie spus ca Biserica nu este un loc public în întelesul general al termenului. Este o institutie privata de utilitate publica. Si apoi, cred ca nu trebuie sa luam normele comunitare ca atare, fara sa le adaptam la specificul nostru. Biserica greaca este un exemplu, caci a reusit sa îsi pastreze identitatea, iar Grecia este bine asezata în UE. Dar acolo, alesii poporului si-au facut bine treaba.”
Pâna una-alta însa, preotii sunt pusi sa semneze fise de protectia muncii, candelele-simbol al luminii nestinse- nu mai pot arde tot timpul în biserici decât daca sunt supravegheate permanent, iar autoritatile locale ridica din umeri când vine vorba de casele mortuare unde vor trebui depuse trupurile decedatilor.
Pâna una-alta însa, preotii sunt pusi sa semneze fise de protectia muncii, candelele-simbol al luminii nestinse- nu mai pot arde tot timpul în biserici decât daca sunt supravegheate permanent, iar autoritatile locale ridica din umeri când vine vorba de casele mortuare unde vor trebui depuse trupurile decedatilor.
Preotii, obligati sa semnze protectia muncii, ca la fabrica
Preotii din România vor semna fise de protectia muncii, la fel ca munctiorii din fabrici. Diaconul Ciprian Cojocaru (foto) este inspector de protectia muncii la Arhiepiscopia Tomisului, de la sfârsitul anului trecut, atunci când a si fost creat acest post. “Legea 319 din 2006 ne obliga sa ne ocupam de securitatea si sanatatea în munca a angajatilor nostri. Arhiepiscopia are un numar mare de angajati, care lucreaza în multe puncte, pe tot întinsul Dobrogei. Sa stiti ca exista o serie de pericole reale ce pot aparea în activitatea unui preot si de aceea el trebuie sa fie pregatit”, ne-a declarat diaconul Cojocaru, care îsi ia munca foarte în serios. O data cu aderarea României la UE fiecare protoerie din Dobrogea desemneaza o persoana-cleric sau laic-care se specializeaza în chestiuni de securitate si sanatate în munca. Acesta este cel care, mai departe, îi instruieste la intervale de 6 luni pe toti preotii din protoeria respectiva, pe care îi pune sa si semneze fise de protectia muncii.
La împartasanie, cu lingurita de acasa
În ultimii ani, în România, s-a pus de câteva ori problema pericolului ca enoriasii sa contacteze diverse boli în timp ce saruta icoanele sau se împartasesc cu aceeasi lingurita. Discutiile au ajuns chiar si în Parlament, unde teva voci au sustinut ca oamenii trebuie sa mearga la biserica cu lingurita de acasa. Biserica respinge cu hotarâre astfel de propuneri, considerând ca ele sunt un afront adus celui mai important ritual al crestinismului. “Lingura de unica de folosinta tine de igiena bucala. Or Euharistia (Împartasania) nu tine deloc de igiena bucala, ci este o Taina fundamentala a Bisericii noastre. Cei care privesc altfel acest fapt arata ca nu au nici o legatura cu Biserica. Pe de alta parte, normativul liturgic cere ca lingurita si celelalte obiecte folosite în cult sa fie curate. De aceea preotii oricum se îngrijesc de acest lucru”, e de parere preotul Eugen Tanasescu.
Mortii, direct la groapa, în sicrie de zinc
În curând mortii nu vor mai putea fi tinuti în casa. Normativele comunitare spun ca trupurile decedatilor vor fi tinute în case mortuare iar apoi vor fi transportate la cimitir numai în sicrie zincate, prevazute cu un sistem special de aerisire. Daca Biserica este mai putin afectata de aceste schimbari, nu acelasi lucru se poate spune despre traditiile populare locale legate de moarte si îngropare. Aceste obiceiuri-unele chiar de sorginte precrestina-au luat o mare amploare, mai ales în mediul rural si sunt legate de zilele în care mortul este tinut în casa. Ele au fost tolerate si s-au dezvoltat paralel cu învatatura Bisericii; preotii stiu ca ei vor fi cei care îi vor convinge pe enoriasi sa renunte la aceste cutume.
