În momentul de față au loc ample consultări și negocieri între Ucraina, Federația Rusă, Franța și Germania, în cadrul așa-numitului “format Normandia”, pentru realizarea unei întâlniri la vârf a liderilor țărilor participante la format (președinții Volodimir Zelenski, Vladimir Putin și Emmanuel Macron, precum și cancelarul german Angela Merkel) care să dezbată și să convină restabilirea păcii în Donbas.
Ultima întâlnire la vârf în acest format a avut loc în perioada mandatului de președinte al Ucrainei exercitat de Petro Poroșenko.
În prezent, toți liderii celor patru țări din format și-au exprimat public, în mod repetat și credibil, acordul pentru desfășurarea acestei reuniuni la vârf.
Pentru ca reuniunea să aibă loc, este nevoie ca aceasta să fie una de substanță, iar părțile să convină anterior asupra unei agende preliminarii (substanțiale) de discuții.
În principiu, Moscova se pronunță pentru îndeplinirea integrală a înțelegerilor realizate anterior, în cadrul așa-numitului pachet / Acord de la Minsk (Acordul Minsk 2). Baza ultimelor înțelegeri o reprezintă așa-numita “formulă Steinmeier”, propusă de ministrul de externe al Germaniei (Frank-Walter Steinmeier), care prevede o foaie de parcurs pentru restabilirea păcii în regiune prioritar prin desfășurarea de alegeri în teritoriile separatiste din Donbas și acordarea ulterioară a statutului de autonomie pentru teritoriile respective.
Partea rusă insistă asupra obligativității ca statutul de autonomie să fie inserat în Constituția Ucrainei.
Partea ucraineană se pronunță, la nivel teoretic, tot pentru respectarea și aplicarea integrală a acordurilor convenite deja (Acordul Minsk 2), însă apreciază că este nevoie în actuala etapă de acorduri/înțelegeri suplimentare, întrucât cele convenite până acum nu au produs mecanisme eficiente de restabilire a păcii. Practic, Kievul intenționează să propună părților reevaluarea acordului Minsk 2, pe baza unei așa-numite “formule Zelenski”, care să up-gradeze acordurile deja existente. Kievul pledează pentru revizuirea Acordului Minsk-2 și trecerea părților la un nou Acord, Minsk-3 sau Paris-1, prin negocierea și convenirea unui nou acord extins, care să îl revizuiască pe cel precedent/actual.
Noile autorități de la Kiev nu agrează, pe fond, “formula Steinmeier” (pe care o numesc “imperfectă” și “periculoasă”) și nu ar fi de acord cu desfășurarea de alegeri în teritoriile separatiste. Kievul nu dorește sub nici o formă inserarea statutului de autonomie pentru Donbas în Constituția Ucrainei, apreciind că o eventuală autonomie limitată a teritoriilor din est s-ar putea acorda/produce în cadrul unei descentralizări care ar urma să aibă loc la nivelul întregii țări.
Cele două poziții, deocamdată ireconciliabile, se negociază în prezent la nivelul unei grupe de lucru a părților (formatul Normandia), împuternicită cu pregătirea agendei viitoarei reuniuni la vârf.
Întâlnirea la vârf ar putea avea către finele lunii septembrie a.c. în cel mai optimist caz (Kremlinul menționează deja o posibilă reuniune în octombrie a.c., confirmând indirect eșecurile actuale ale consultărilor la nivel de consilieri).
Kievul pledează insistent pentru extinderea formatului Normandia cu SUA și Marea Britanie, soluție pe care deocamdată Moscova și Parisul o resping. Oficialii apreciază că cel puțin SUA se pot implica în acest format al negocierilor imediat după reuniunea ce se va derula în actualul format. Deocamdată pare improbabil un acord al Moscovei pentru includerea Statelor Unite în format.
Principalele teme aflate în divergența părților privesc statutul de autonomie pentru Donbas (criterii, modalitate de acordare etc), desfășurarea alegerilor în teritoriile separatiste (scrutin autonom sau în cadrul unor alegeri pan-naționale), amnistia pentru luptătorii din regiune etc.
În cadrul reuniunii, vor fi avute în vedere prioritar, în afara unui posibil plan-cadru de restabilire a păcii, realizarea unei încetări a focului și obținerea unei înțelegeri privind retragerea sincronă a efectivelor, pe un (nou) aliniament care va fi convenit cu această ocazie.
Negocierile privind situația din Donbas vor fi decisive pentru viitorul politic al noului președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, de la care se așteaptă soluții miraculoase în acest sens, mai ales că acesta controlează în mod autoritar activitatea guvernului și a Radei Supreme de la Kiev, deținând astfel toate pârghiile pentru a-și impune, în țară, propria viziune privind restabilirea păcii în “teritoriile ocupate din est”.
Moscova mizează, în schimb, pe disponibilitatea pentru sprijin și compromis a liderilor de la Paris și Berlin, mai ales în contextul în care președintele francez a reiterat recent necesitatea normalizării relațiilor cu Rusia.
(Titlul aparține redacției; foto BBC)
Diplomat Dorin Popescu
