Publicul român, intoxicat cu panică
Pe parcursul ultimei săptămâni, Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice a desfăşurat o campanie de monitorizare media, având ca subiect gripa porcină. Intenţia acestui demers a fost aceea de a afla cum este mediatizată pandemia de gripă porcină în România, respectiv în două ţări în care s-au înregistrat mii de morţi de pe urma acestei afecţiuni – SUA şi Marea Britanie. Concluzia a fost una surprinzătoare, la finalul monitorizării ajungându-se la concluzia că, deşi ţara noastră nu a înregistrat, deocamdată, nici un deces atribuit oficial gripei noi, atenţia acordată de mass-media autohtonă acestui fenomen este mult mai mare decât în celelalte ţări studiate. În plus, în timp ce presa şi televiziunile din SUA şi Marea Britanie se concentrează pe analize serioase şi pe informarea corectă a publicului, în privinţa organelor de presă din România se constată o predominare a ştirilor cu caracter senzaţional, capabile să creeze şi să întreţină panica.
Un articol de Răzvan PETRE
Nu în ultimul rând, această operaţiune de monitorizare ne-a revelat faptul că sursa acestor mesaje panicarde este localizată, adesea, în zona specialiştilor Ministerului Sănătăţii, care au supraapreciat efectele gripei porcine, dându-le proporţii ştiinţifico-fantastice.
Operaţiunea de monitorizare derulată de Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice a vizat două televiziuni din România – una specializată în ştiri şi un post „generalist” – precum şi doi reprezentanţi ai presei scrise – un tabloid şi un ziar de informare şi opinie. Ca etalon au fost folosite ştirile televiziunii BBC, ale tabloidului The Sun şi ale cotidianului The Independent (toate trei din Marea Britanie), precum şi postul CNN şi ziarul USA Today (din Statele Unite).
Cultura panicii, la televiziunile româneşti
Prima concluzie a monitorizării a fost confirmarea unui fapt general acceptat, când vine vorba de televiziunile româneşti. Este vorba despre selectarea şi promovarea ştirilor cu caracter senzaţional, în detrimentul ştirilor sobre şi obiective. În majoritatea cazurilor, informaţiile despre gripa porcină care au prins prim-planul jurnalelor anunţă, pe un ton generator de panică, posibile decese în rândul cetăţenilor români (neverificate până în prezent) şi situaţii dezastruoase în ţările în care gripa ar face ravagii. Culmea senzaţionalului este atinsă de ştirea „Alarmant! O mutaţie a virusului AH1N1 în Ucraina!”. Din cuprinsul ştirii aflăm că, în cazul mai multor persoane al căror deces a fost atribuit gripei de tip nou, medicii legişti au descoperit, la autopsie, leziuni care nu sunt conforme cu cele produse de această afecţiune, motiv pentru care consideră că decesele respective nu sunt cauzate de AH1N1. Cu toate că această informaţie, preluată din presa străină, nu indică decât, cel mult, că numărul deceselor atribuite gripei noi a fost exagerat, redactorul de ştiri pune titlul redat mai sus. Scopul este evident – atragerea atenţiei şi creşterea caracterului senzaţional, chiar cu preţul inducerii unui sentiment de panică, total nejustificat.
În cazul televiziunii de ştiri monitorizată, s-a constatat o medie de două ştiri pe zi despre gripa porcină, în principalele emisiuni informative. În ceea ce priveşte televiziunea „generalistă”, au fost notate 23 de ştiri despre gripa nouă, prezentate în principalele jurnale, într-un interval de şapte zile.
Presa scrisă, “aburită” cu ştiri neverificate
Cu toate că nu dă o atenţie la fel de mare gripei porcine, presa scrisă nu reuşeşte să puncteze la capitolul „seriozitate”. Ştirile cu şi despre gripa nouă nu reuşesc să prindă prim-planul, dar sunt prezente zi de zi printre titlurile ediţiei. Un alt fapt care trebuie notat este apariţia unei scindări între tipul de ştiri preluate în cele două ziare monitorizate. Astfel, în tabloid sunt prezentate cu preponderenţă ştirile cu un caracter alarmist mai pronunţat, fiind făcute aluzii la faptul că virusul AH1N1 este responsabil pentru îmbolnăviri şi decese suspecte în România, titlurile alese fiind pe măsură („Doi morţi de gripă în Botoşani?”, „Virusul a ucis din nou?” etc.). Ziarul de informare, în schimb, se concentrează pe statistici şi semnale despre noi focare de gripă nouă, prezentând în fiecare zi numărul morţilor din statele în care epidemia pare scăpată de sub control, precum şi situaţia îmbolnăvirilor în România. Din analiza ştirilor s-a ajuns la concluzia că majoritatea informaţiilor despre gripa porcină, prezente în ambele ziare, sunt preluate din fluxurile de ştiri, fiind adesea redate fără a fi verificate. Un exemplu în acest sens este cazul românului mort în Italia din cauza gripei noi, informaţie care a fost dezminţită în ziua următoare, tot prin intermediul unei ştiri preluate de la o agenţie de presă.
În perioada analizată, tabloidul monitorizat a avut o medie de 3-4 ştiri despre gripa porcină, pe zi. Datorită politicii de a raporta zilnic numărul morţilor din alte ţări şi cifra bolnavilor identificaţi în România, ziarul de informare şi opinie a avut nu mai puţin de 36 de ştiri despre gripa porcină în intervalul de şapte zile (o medie de peste 5 ştiri/zi).
Dezastrul din Marea Britanie, inventat de presa română
Conform informaţiilor prezentate în mass-media românească, situaţia din Marea Britanie este scăpată de sub control, cuvintele folosite pentru a o descrie variind de la „îngrijorător” la „dezastruos”. După ce ne-am apucat să citim ştirile apărute în presa britanică, am constatat că românii sunt mult mai preocupaţi de situaţia din Anglia, decât englezii înşişi. Ziarul „The Independent” are din când în când în prima pagină ştiri despre gripa nouă, informaţiile prezentate făcând referire la opiniile publicului britanic în legătură cu vaccinul folosit împotriva bolii, sau la analizele specialiştilor privind evoluţia epidemiei. Curentul general de opinie este că gripa a avut efecte mult mai mici decât se aştepta, motiv pentru care este pusă sub semnul întrebării şi campania de vaccinare.
Deşi este cunoscut ca ziar de scandal, „The Sun” are o politică destul de echilibrată, în privinţa relatărilor despre gripa porcină. Ştirile variază de la avertismente lansate de autorităţi privind falşii comercianţi de produse antivirale, până la informaţii privind apariţia unei forme de AH1N1 rezistentă la Tamiflu (ştire care este însoţită de fotografia unui oficial din domeniul Sănătăţii, care este citat, afirmând că nu este cazul ca publicul să se alarmeze).
Şi mai interesant este rezultatul monitorizării faimosului post de televiziune BBC. În toată perioada analizată, ştirile despre gripa porcină nu au intrat deloc între principalele titluri ale ediţiei, prima pagină a site-ului Internet al acestui organ de presă neafişând nici măcar o singură informaţie despre gripa porcină. Printre puţinele relatări ale BBC despre gripa nouă, am găsit şi un titlu de neconceput în mass-media românească: „Copiii sunt sfătuiţi să nu se teamă să meargă la şcoală”.
În perioada de şapte zile, „The Independent” a avut nouă ştiri, iar BBC – 10 ştiri despre gripa porcină. Chiar şi în tabloidul „The Sun”, media acestor ştiri a fost sub 1,5 articole/zi.
Gripa nouă, subiect de „Monden” în presa americană
Faimoasă pentru faptul că şi-a făcut obiceiul de a panica inutil publicul american, presa centrală din SUA are, oarecum surprinzător, o abordare foarte serioasă, privind gripă porcină. Astfel, în ţara cu cele mai multe decese cauzate de virusul AH1N1, mass-media se concentrează pe informarea publicului privind detectarea simptomelor bolii şi prevenirea îmbolnăvirilor. Ediţiile electronice ale postului CNN şi ale ziarului USA Today au linkuri în prima pagină, care trimit spre secţiuni ale site-urilor dedicate exclusiv informaţiior privind prevenţia/detectarea gripei porcine. În privinţa ştirilor cu şi despre această boală, marea majoritate a acestora fac referire la sportivi, actori, sau muzicieni atinşi de gripa nouă.
În perioada de şapte zile a studiului, CNN a prezentat doar cinci ştiri despre gripa porcină, ziarul USA Today având nouă articole pe această temă, grupate în secţiunile „Moden”, „Ştiri externe” şi „Sănătate”.
Ministerul Sănătăţii din România – foarte eficient în crearea de isterie
Una din concluziile cele mai serioase rezultate în urma monitorizării este aceea că presa străină, spre deosebire de cea din România, pune faţă în faţă numărul morţilor cauzate de gripa normală, sezonieră, şi cele cauzate de gripa porcină. Din paginile ziarului „USA Today” aflăm că anual, în SUA, sunt internate peste 200.000 de persoane suferinde de gripă normală, numărul morţilor cauzate de această boală cu care suntem obişnuiţi fiind de câteva ori mai mare decât cel cauzat de virusul AH1N1 şi cifrându-se la circa 36.000 morţi/an. În „The Independent” se face referire la epidemia de gripă sezonieră din 1975, care a ucis 35.000 de persoane în Marea Britanie (de 35, până la 70 de ori mai mult decât numărul estimat al victimelor ce vor fi produse de actuala epidemie).
Una din principalele cauze ale răspândirii panicii prin intermediul presei din România este, fără îndoială, modul iresponsabil în care oficialii Ministerului Sănătăţii au estimat numărul deceselor ce ar fi putut fi cauzate de gripa porcină. Campion la acest capitol este medicul Adrian Streinu Cercel, care, în ultima lună a lansat o serie de mesaje eronate. La începutul lunii noiembrie, el a estimat că România va avea cel puţin 20.000 de morţi din cauza AH1N1. După ce aceste ameninţări nu s-au materializat, anchetat de Parlament, Streinu Cercel a lăsat-o mai moale, scăzând cifra la 3.300-6.000 de morţi. În prezent, oficialii Ministerului Sănătăţii nu mai ies cu nici o declaraţie în presă, iar în România nu a fost înregistrat oficial nici măcar un singur deces cauzat de gripa porcină. În urmă cu trei ani, o comisie a Ministerului Sănătăţii, în frunte cu acelaşi faimos doctor Streinu Cercel, anunţa că peste 2.000.000 de români ar putea să moară de gripă aviară. După ce acest mesaj panicard s-a dovedit a fi o greşeală grosolană, acţiunile Ministerului Sănătăţii (carantine, dezinfectări, pui-santinelă) au devenit subiecte de băşcălie naţională.
