Consiliul European

Delict lingvistic

"Limba noastra-i o comoara / În adâncuri înfundata". Tara pseudo-romantismului vetust, gri si lipsit de miez ne marcheaza. În zeci de ani de educatie comunista am învatat ca masinile Dacia sunt cele mai bune, ca românii sunt cel mai ospitalier popor si ca limba noastra e cea mai adevarata. E cea mai simpla si cea mai directa, fiecarui sunet corespunzându-i o singura litera, într-o perfecta simetrie fonetica-limba scrisa. Limba, natura, istoria noastra, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul…

Un articol de RÃZVAN PETRE

Dupa revolutie, Mihai Viteazul a luat chipul lui Gigi Becali, pe Stefan l-au facut unii – curvar, altii – sfânt, petrolul nostru e acum al austriecilor. Limba româna, scapata de sub tutela dascalilor (sic!) comunisti a pornit si ea, orfana si desculta, pe drumul tranzitiei. A fost restauratia lui â din cuvinte ca "pârâu", "bârna". Multi nu au înteles de ce "pîrîu" a devenit "pârâu", iar "început" nu s-a schimbat în "ânceput". Cu atât mai greu de înteles a fost pentru cei care dupa 50 de ani de comunism începusera sa digere noile prescriptii ale Academiei de ce scriem "reînceput", si nu "reânceput". Dupa circa 10 ani de la introducerea acestor reguli, înca mai întâlnesc persoane de 50-60 de ani care, bulversate de schimbarile ortografice, scriu "sânt", în loc de "sunt". Glumeam în rândurile de mai sus, asemuind limba noastra cu o orfelina ratacitoare, fara parinte sau tutore legal. Desi gura lumii e sloboda, limba nu umbla, totusi, de capul ei. "Vinovata” de schimbarile ortografiei este Academia Româna. O data pe cincinal, Academia se dezmorteste si, dorind sa demonstreze ca nu a murit înca, ba chiar e plina de vitalitate, în ciuda vârstei, ea fata un nou set de reguli. De actualitate este revenirea la "niciun" si "nicio", formule pe care le mai întâlnisem doar în cartile din biblioteci, publicate la 1950 si care au scapat de purificarea culturala din timpul regimului Dej. Problema e ca oricât ar vrea Academia sa pozeze ca juna fertila, tot e banuita a fi o baba cocârjata si atinsa de scleroza. Contaminata de sindromul "Nobel pentru literatura" (acel premiu care se decerneaza îndeobste personajelor nonagenare, pentru scrierile de tinerete), Academia e o vitrina populata de trofee împaiate si acoperite de praf. Strategia de popularizare a activitatilor Academiei Romane este egala cu 0, cele mai multe din aparitiile numelui sau prin ziare fiind legate de deciziile aberante ale Directiei Monumentelor Naturii, sau de mult-prea-hulitul sau ex-presedinte, Eugen Simion. Chiar si asa, acuzat de servilism si contestat de colegii sai, critici literari, Eugen Simion tot mai împrumuta din popularitatea sa institutiei pe care o conducea, spre deosebire de succesorul sau – un chimist emerit, al carui nume nu este cunoscut nici de profesorii de chimie.
Regulile trasate de Academie au fost adoptate de unii din conformism si inertie, ignorate de altii din spirit de fronda, sustinute sau combatute de specialisti cu argumente solide. Rezultatul a fost nul, caci Academia e un soi de "cutie neagra" (dispozitiv sau sistem închis, care nu produce nici un feed-back), iar dezbaterea autentica e înlocuita de scandaluri generatoare de rating. Fiecare scrie cum îl taie capul, exista oponenti ai regulilor care nu vor sa renunte la vechea grafie în ruptul capului. Si, ca o ultima masura care pune paie pe focul ereziei, la momentul ultimelor schimbari, TVR a decis sa reia emisiunea "Doar o vorba sat-i mai spun", pe care parlamentarul Pruteanu a folosit-o dintotdeauna ca o platforma de lansare a propriilor idei si, de ce nu, a propriei persoane. Peisajul e completat de harababura din educatie, unde istoria e prezentata diferit în manualele alternative, iar pâna la momentul în care vor exista manuale de limba româna ce vor functiona pe seturi de reguli ortografice antagonice nu e decât un pas. Daca trendul va continua, vom avea în câtiva ani o originala babilonie româneasca. Si ma sperie gândul ca, peste nu mult timp, va trebui sa îi explic unui strain care vrea sa deprinda tainele limbii române ca ziarele se citesc cu un set de reguli alaturi, cartile – cu altul, iar dezvaluiri.ro a scris jumatate de an fara diacritice, nu din fronda, ci datorita constrângerilor de natura tehnica.
Învatatii lumii antice spuneau ca daca se întâlneau doi egipteni – unul din Regatul de sus si altul din Regatul de jos – ei nu se puteau întelege în limba vorbita, care evoluase separat la cele doua extremitati manoase ale fluviului Nil. Nu era însa o problema, scoteau un papirus si îsi scriau dialogul, pentru ca limba scrisa, considerata a fi liantul imperiului, era aceeasi peste tot. Pastrând proportiile, putem spune ca la Românica noastra draga, treburile stau exact invers: Avem multe sa ne spunem, dar nu stim cum sa le scriem. Corect…
Limba noastra-i o comoara / Ân adîncuri ânfundata…

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top