Curtea Constitutionala s-a reunit, saptamâna trecuta, pentru a pune în discutie doua sesizari venite din Parlament. Una dintre aceste sesizari viza modul în care trebuie sa reactioneze Premierul la adoptarea, de catre Senat, a unei motiuni simple împotriva Ministrului Justitiei, Monica Macovei. Cealalta sesizare se referea la amendamentul adus Legii referendumului. Amândoua temele aveau o dubla încarcatura: Una judiciara, privind strict compatibilitatile constitutionale ale celor doua acte ale Parlamentului, si una mult mai prozaica, si anume miza pe care motiunea si amendamentul o au, în razboiul dintre Presedinte si Premier.
Un articol de RAZVAN PETRE
Judecatorii Curtii Constitutionale au dezbatut implicatiile motiunii simple anti-Macovei, ca urmare a sesizarii depuse la Curtea Constitutionala, în urma cu o saptamâna, de catre liderul Aliantei DA în Senat, Puiu Hasotti. El a cerut Curtii sa se pronunte asupra efectelor adoptarii motiunii simple împotriva Ministrului justitiei, Monica Macovei. Subiectul în discutie era în ce masura obligativitatea însusirii de catre Guvern a concluziilor motiunii implica demiterea ministrului sanctionat de catre Parlament. Judecatorii Curtii au stabilit ca sunt constitutionale dispozitiile articolului 157, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, potrivit caruia motiunile simple adoptate de Senat sunt obligatorii pentru Guvern. În situatia concreta, ei au ajuns la concluzia ca aceasta obligativitate nu poate viza revocarea unui membru al Guvernului, a carui activitate a facut obiectul motiunii. Solutia aceasta transeaza una din cele mai dificile dispute de pe frontul dintre Palate. Monica Macovei, ministru independent cu sustinere politica din partea PD, este vazuta de multi ca fiind cel mai important sustinator al Presedintelui, în sânul Guvernului. Dupa ce o serie de înalti demnitari cu aceleasi simpatii sau cu aceeasi sustinere politica s-au transformat în victimele razboiului dintre Basescu si Tariceanu, era de asteptat ca si Monica Macovei sa aiba aceeasi soarta. Prilejul a fost speculat de Opozitie, care a promovat o motiune simpla, încununata de succes, în Senat. Desi relatiile dintre Tariceanu si Macovei nu sunt dintre cele mai bune, Primul ministru s-a ferit sa o atace direct pe Monica Macovei, datorita sprijinului larg de care aceasta se bucura, în special la nivel international. Ca un Pilat ce s-a spalat pe mâini, Premierul a pasat decizia privind soarta Ministrului justitiei catre Curtea Constitutionala. Curtea a decis, iar sentinta ei este obligatorie. Monica Macovei ramâne pe functie, Tariceanu nu îi poate cere demisia, chiar daca ea a primit un vot de neîncredere în Senat, iar decizia curtii are si valoare de precedent.
Referendumul lasa PNL în ofsaid
Curtea Constitutionala a luat în discutie si sesizarea de neconstitutionalitate initiata de PD, dupa adoptarea de catre Parlament a modificarii Legii referendumului. Curtea a respins amendamentul prin care presedintele putea fi demis cu majoritatea voturilor celor care se prezinta la urne. În varianta initiala, legea stipula ca pentru demitere este necesar votul a jumatate plus unu din numarul celor înscrisi pe listele de vot, adica aproximativ noua milioane de cetateni. În încercarea de a creste sansele de demitere a lui Basescu, în caz ca procedura de suspendare ar fi avut succes, Opozitia a promovat modificarea legii, în sensul ca Presedintii alesi în turul doi pot sa fie demisi cu majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga tara de catre cetatenii prezenti. Acest amendament a fost considerat de catre Curtea Constitutionala ca venind în contradictie cu principiile Legii Fundamentale. Motivatia completa va fi prezentata odata cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial. Aceasta decizie este de natura a displacea si mai mult liderilor PNL. Parlamentarii liberali au sustinut adoptarea amendamentului, alaturi de PSD, PC si PRM, în ceea ce presa si societatea civila a condamnat a fi „noul patrulater rosu”. Aceasta miscare se dovedeste a fi un risc gresit asumat, în conditiile în care amendamentul a fost anulat.
Suspendarea presedintelui – suspendata
Decizia Curtii Constitutionale de anulare a amendamentului adus Legii referendumului a transformat jocul suspendarii presedintelui. Ramasi la reglementarile vechii legi, parlamentarii ostili lui Basescu se vad în situatia de a trebui sa se recunoasca înfrânti. Chiar daca Parlamentul l-ar suspenda pe presedinte, referendumul ce ar urma suspendarii nu ar face decât sa reconfirme si sa ranforseze prestigiul lui Basescu. Necesitatea de a obtine jumatate plus unu din numarul de alegatori înscrisi pe liste pentru a-l demite pe presedinte este o sarcina mai mult decât imposibil de realizat, în conditiile absenteismului masiv înregistrat la ultimele alegeri. Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD, a sintetizat cel mai bine: „Cum poti obtine 9 milioane de voturi, când vin 7 milioane de alegatori la vot?”. Decizia Curtii Constitutionale desfiinteaza, de asemenea, decalarea referendumului cu sase luni fata de alegerile europene. Astfel, schema initiata de PSD si sustinuta tacit de PNL, de a-l suspenda pe Basescu, apoi de a amâna, sine die, referendumul pentru demiterea presedintelui, nu mai poate fi pusa în practica. Cu alte cuvinte, printr-o simpla decizie, Curtea a transformat întregul demers al demiterii lui Basescu în apa de ploaie.
