Dacă s-ar aplica Hotărârea de Guvern ce sancţionează promisiunile electorale nefondate
Cu siguranţă vă mai amintiţi amuzanta hotărâre de guvern conform căreia candidaţii pentru funcţia de primari nu mai au voie să facă promisiuni nefondate în timpul campaniei electorale.
Actul normativ a stârnit multe controverse, pornind de la subiectivismul formulării legislative, până la argumentarea şubredă a unei promisiuni electorale. De unde până unde poate fi considerată nefondată o promisiune? De unde până unde poate fi considerată fondată o promisiune? Nimeni nu poate răspunde exact unor astfel de întrebări şi e evident că un eventual proces ar dura ani de zile. Vă daţi seama ce-ar însemna ca hotărârea de guvern să se aplice candidaţilor la Preşedenţie? Vă redăm în rândurile ce urmează promisiunile reprezentanţilor celor trei partide importante şi vă lăsăm să hotărâţi singuri dacă promisiunile sunt sau nu fondate… .
Un articol de Andreea PAVEL
Crin Antonescu ne-a promis marea cu sarea. Norocul lui că a ieşit din cursa pentru prezidenţiale, că altfel nu ştim cum şi-ar fi ţinut promisiunile. Pe de altă parte, însă, vai de el să intre la guvernare cu social-democraţii, pentru că, mai nou, în lobby-ul pe care i-l face lui Geoană ne-a promis că programul său electoral va fi respectat punct cu punct, dacă pesedistul va fi ales preşedinte. Iată ce trebuie să întocmească „noul om politic” pentru ca „România bunului simţ” să nu întoarcă armele:
– scăderea cotei unice de impozitare la 10%;
– scăderea TVA-ului cu patru procente;
– scăderea contribuţiilor sociale cu până la jumătate;
– reduceri între 5% şi 10% pentru plata la termen a impozitelor;
– anularea impozitului forfetar;
Reprezentantul liberal a făcut şi câteva afirmaţii, cu ţintă directă către Băsescu. Acesta a declarat că toţi oamenii politici sunt obligaţi moral să îşi asume legăturile şi prieteniile cu diverşii afacerişti „şi să lase deoparte ipocrizia legată de acest subiect”. Tot cu aluzie la actualul şef al Statului, Crin a declarat că preşedintele nu trebuie să apeleze la instituţii precum Parchetul sau Direcţia Naţională Anticorupţie, decât în interes strict profesional.
Acesta ne promite că ar fi „un preşedinte cinstit, corect şi dedicat care va duce ţara într-o direcţie bună”. Cum ar fi dovedit că această promisiune este fondată?
Traian Basescu s-a limitat în a promite marea cu sarea şi s-a arătat mai sceptic în ce priveşte posibilitatea apariţiei unui orizont roz în viitorul apropiat. Actualul preşedinte a vorbit mult în timpul campaniei despre reformarea clasei politice, reformare pe care vrea să o continuie în eventualitatea obţinerii unui nou mandat de preşedinte. Iată, în rândurile ce urmează promisiunile marinarului ce a promis, de asemenea, că dacă românii nu-l mai vor, se va refugia pe mare, timp de un an:
– menţinerea cotei unice de impozitare;
– analizarea posibilităţii de a scădea cota unică de la 16% la minimum 14%, în 2011;
– creşterea perioadei de acordare a indem¬nizaţiei de şomaj cu trei luni, în condiţiile în care ieşirea din criză este preconizată în anul 2010;
– acordarea autonomiei administraţiilor locale;
– îmbunătăţirea programului „Rabla”, începând cu 2010;
– menţinerea impozitului forfetar, cu excepţia firmelor în care acţionarii şi administratorii sunt reprezentaţi de tinerii care nu au alte surse de finanţare.
Reprezentantul PD-L propune ca soluţii de ieşire din criză idei total opuse faţă de cele ale liberalului Antonescu. Replicându-i reprezentantului PNL, Băsescu a declarat că „o Românie a bunului simţ” nu se poate manifesta decât printr-o anumită echitate în salarii şi pensii. Acesta nu a ezitat să îşi ceară iertare pentru promisiunea că va mări salariile profesorilor cu 50%, mărturisind, de asemenea, că a greşit mergând pe mâna lui Vosganian, fost ministru al Finanţelor, în guvernul Tăriceanu.
Mircea Geoană a dus mai mult o anti-campanie, decât o campanie electorală propriu-zisă. Deşi a invocat modelul american de campanie, reprezentantul PSD nu a dat dovadă de nici o trăsătură comună cu cea a occidentalilor în ce priveşte promisiunele electorale. Diplomatul care ne garantează asigurarea unor relaţii de excepţie atât cu Vestul, cât şi cu Estul, are de îndeplinit dintre cele mai grele şi ciudate promisiuni, dacă va fi ales preşedinte. Din declaraţiile liderului social-democrat, citate de ziarele centrale, amintim:
– un holding de cale ferată;
– o companie naţională energetică;
– o companie naţională farmaceutică;
– crearea unei bănci naţionale în jurul CEC;
– scutiri fiscale pentru intreprinzătorii şi firmele care angajează un absolvent de facultate;
– acordarea unei perioade de graţii din partea Statului, timp de un an, pentru datornicii la bănci care nu-şi mai pot plăti ratele;
– adoptarea unei legi prin care pensionarii să primească prin poştă medicamentele gratuite şi compensate;
– promovarea produselor româneşti în supermarketurile româneşti, dar şi din străinătate;
– acordarea unui ajutor social pentru casnicele ajunse la vârsta pensionării;
– anularea impozitului forfetar;
– reducerea contribuţiilor fiscale
– neimpozitarea profitului reinvestit, după 2010.
