
În perioada 5-6 decembrie 2007 va avea loc, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Consiliul Ocupare, Afaceri Sociale, Sãnãtate si Protectia Consumatorului, reuniune ce a fost împãrtitã in 2 sectiuni: 5 decembrie -Forta de muncã si Politici Sociale, 6 decembrie- Sãnãtate. În cadrul sectiunii zilei de 6 decembrie a avut loc o întrunire comunã a ministrilor Justitiei si Afacerilor Interne cu ministrii Fortei de muncã si Politicilor Sociale.
În cadrul primei sectiunii- Forta de muncã si Politici Sociale, se doreste a se obtine a se obtine acordul politic în ceea ce priveste Organizarea Timpului de Lucru precum si în privinta propunerii privind conditiile de lucru pentru lucrãtorii temporari.
Alte teme ce vor fi abordate în cadrul sectiunii Forta de muncã si Politici Sociale sunt:
– Principii comune ale flexicuritãtii- acestea orienteazã Statele Membre în stabilirea prioritãtilor si mãsurilor necesare în procesele de reformã. Flexisecuritatea impune o abordare integratã care sã se sprijine pe m…

În perioada 5-6 decembrie 2007 va avea loc, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Consiliul Ocupare, Afaceri Sociale, Sãnãtate si Protectia Consumatorului, reuniune ce a fost împãrtitã in 2 sectiuni: 5 decembrie -Forta de muncã si Politici Sociale, 6 decembrie- Sãnãtate. În cadrul sectiunii zilei de 6 decembrie a avut loc o întrunire comunã a ministrilor Justitiei si Afacerilor Interne cu ministrii Fortei de muncã si Politicilor Sociale.
În cadrul primei sectiunii- Forta de muncã si Politici Sociale, se doreste a se obtine a se obtine acordul politic în ceea ce priveste Organizarea Timpului de Lucru precum si în privinta propunerii privind conditiile de lucru pentru lucrãtorii temporari.
Alte teme ce vor fi abordate în cadrul sectiunii Forta de muncã si Politici Sociale sunt:
– Principii comune ale flexicuritãtii- acestea orienteazã Statele Membre în stabilirea prioritãtilor si mãsurilor necesare în procesele de reformã. Flexisecuritatea impune o abordare integratã care sã se sprijine pe mai multe componente: prevederi contractuale suple si sigure, strategii globale de învãtare pe parcursul întregii vieti, politici active si eficace ale pietei fortei de muncã si sisteme moderne de securitate socialã. Totodatã flexicuritatea impune un climat de încredere si dialog între toate pãrtile interesate, în cadrul cãruia fiecare îsi asumã responsabilitatea schimbãrii. Flexisecuritatea oferã o abordare foarte largã care vizeazã sã aducã rãspunsuri concrete marilor provocãri sociale si economice cu care se confruntã Uniunea: mondializarea, progresul tehnologic si evolutiile demografice. Aceste provocãri au un impact direct asupra pietei fortei de muncã si, implicit supra tuturor cetãtenilor.
– Serviciile sociale de interes general- Serviciile sociale au rol esential în promovarea coeziunii sociale si solidaritãtii. Obiectivul serviciilor sociale îl reprezintã satisfacerea nevoilor cetãtenilor precum si accesul la aceste servicii.
– Modernizarea protectiei sociale pentru o mai mare justitie socialã si coeziune economicã
Este din ce în ce mai necesarã o abordare modernã a protectiei sociale în conditiile actuale ale demografiei. Este esentialã incluziunea socialã a persoanelor îndepãrtate de pe piata muncii, fiind de asemenea o conditie necesarã îndeplinirii obiectivelor Strategiei Lisabona.
Sectiunea Sãnãtate are ce principale puncte de discutii:
– Sãnãtate si migratie- Fenomenul migrationist se caracterizeazã atât prin starea de sãnãtate a celor care migreazã dar si a celor pe care îî gãzduiesc.
– Carta Alba a Comisiei referitoare la strategia pentru Europa în domeniul nutritiei si combaterea obezitãtii- Unul dintre obiectivele prioritare de sanatate publica il constituie prevenirea îmbolnãvirilor si promovarea unui stil de viatã sãnãtos. Nutritia inadecvatã si lipsa activitãtii fizice sunt indicatori importanti prin care se reflectã starea de sãnãtate a societãtii. Componentele politicilor de sãnãtate ce accentueazã preventia primarã au fost mai putin explorate de cãtre politicile de sãnãtate decât pânã acum.
Necesitatea unei astfel de mãsuri, cu rol în modificarea distributiei principalilor factori de risc pentru bolile cronice, a determinat adoptarea unei strategii nationale multisectoriale pentru alimentatie si activitate fizicã si sãnãtate. Strategia pe termen lung vizeazã întreaga populatie si trebuie sã fie completatã cu mãsuri de profilaxie care sã limiteze amenintarea bolilor cronice asupra dezvoltãrii socioeconomice în ansamblu.
– Conventia cadru referitoare la tutun.
Tutunul omoarã din ce în ce mai multi oameni – fie ei consumatori activi sau pasivi. De aceea, România a introdus în sistemul de taxare a produselor de tutun, o contributie pentru sãnãtate care este utilizatã de sistemul sanitar pentru investitii pe termen lung si pentru combaterea consumului de tutun. Principiul care a stat la baza acestei initiative a fost necesitatea suportãrii în avans si treptat, de cãtre cei care au un comportament nesãnãtos, a cheltuielilor generate de reabilitarea stãrii de sãnãtate distruse de respectivul comportament nesãnãtos.
