In perioada 9-10 iunie 2008 a avut loc, la Luxembourg, reuniunea Consiliului pentru ocuparea fortei de munca, politici sociale, sanatate si protectia consumatorului (EPSCO).
Reuniunea a fost impartita in doua sectiuni. La data de 9 iunie s-au discutat aspecte referitoare la forta de munca si politici sociale iar, la data de 10 iunie, cele referitoare la sanatate.
Principalul obiectiv in cadrul sectiunii forta de munca si politici sociale l-a constituit obtinerea acordului politic asupra celor doua dosare care fac obiectul negocierilor de mai mult de trei ani: directiva privind organizarea timpului de lucru si directiva privind conditiile de munca pentru lucratorii temporari.
Aceste directive, atat cea privind timpul de lucru si cea privind lucratorii temporari, au fost abordate impreuna deoarece favorizeaza flexibilitatea fortei de munca si protectia si siguranta lucratorilor.
In urma discutiilor indelungate, ministrii au reusit sa ajunga la un acord privind cele doua…
In perioada 9-10 iunie 2008 a avut loc, la Luxembourg, reuniunea Consiliului pentru ocuparea fortei de munca, politici sociale, sanatate si protectia consumatorului (EPSCO).
Reuniunea a fost impartita in doua sectiuni. La data de 9 iunie s-au discutat aspecte referitoare la forta de munca si politici sociale iar, la data de 10 iunie, cele referitoare la sanatate.
Principalul obiectiv in cadrul sectiunii forta de munca si politici sociale l-a constituit obtinerea acordului politic asupra celor doua dosare care fac obiectul negocierilor de mai mult de trei ani: directiva privind organizarea timpului de lucru si directiva privind conditiile de munca pentru lucratorii temporari.
Aceste directive, atat cea privind timpul de lucru si cea privind lucratorii temporari, au fost abordate impreuna deoarece favorizeaza flexibilitatea fortei de munca si protectia si siguranta lucratorilor.
In urma discutiilor indelungate, ministrii au reusit sa ajunga la un acord privind cele doua directive. Obtinerea acordului se bazeaza pe atingerea unui compromis care sa reprezinte un progres in privinta acestui pachet de directive, favorizand flexiblilitatea pietei fortei si munca si siguranta lucratorilor.
Principalele puncte de dezbatere ale propunerii de directiva privind timpul de lucru au vizat:
– clauza de „opt-out” – posibilitatea derogarii de la prevederile referitoare la saptamana maxima de lucru (permite lucratorului sa lucreze peste 48 de ore pe saptãmana, pe baza unui acord individual, in scris, al acestuia);
– perioada de timp „on call” – introducerea definitiilor pentru “timpul de garda” ºi „perioada inactiva a timpului de garda” (perioada de timp in care salariatul este la dispozitia angajatorului);
– numarul maxim de ore utilizate in cazul utilizarii clauzei de opt-out.
Regula privind numarul maxim al timpului de lucru ramane la 48 de ore pe saptamana.
Cu toate acestea, angajatii pot opta pentru un numar mai mare al timpului de munca in anumite conditii ce garanteaza protectia sanatatii si siguranta lucratorilor. Astfel, acestia din urma, nu pot semna un acord in privinta utilizarii caluzei de opt-out mai devreme de 4 saptamani si nici nu pot fi penalizati in cazul in care semeneaza un astfel de acord mai tarziu. Angajatorilor le revine obligatia de a tine cont de numarul orelor lucrate de catre angajatii care au optat pentru un astfel de angajament (opt-out).
In ceea ce priveste de timp „on call” aceasta se imparte in perioada activa si perioada inactiva a timpului de garda. Perioada inactiva a timpului de garda nu este considerata timp de lucru in cazul in care legislatia nationala prevede acest fapt sau in cazul acordului partenerilor sociali.
Salariatul poate renunta la caluza de „opt-out” in primele 6 luni dupa semnarea clauzei sau dupa cel mult 3 luni de la incetarea perioadei de proba.
Dupa o perioada de cel mult patru ani, Comisia Europeana va prezenta Parlamentului European un raport continand propuneri de reducere a orelor excesive de munca, luand in considerare impactul utilizarii clauzei „opt out” asupra sanatatii si securitatii salariatilor.
In privinta numarului maxim de ore lucrate, limita maxima este de 60 de ore in cazul in care partenerii sociali nu stabilesc o alta limita printr-un acord, existand posibilitatea ca prin acordul partenerilor sociali limita maxima sa depaseasca aceasta valoare.
In cazul aplicarii clauzei de opt-out numarul limita maxima este de 60 de ore, iar in cazul in care timpul inactiv de garda se considera ca fiind activ, limita maxima este de 65 de ore pe saptamana (in prezent conform directivei in vigoare aceasta limita in cazul utilizarii clauzei „opt out” este de 78 de ore pe saptamana). Exceptiile de la aceste limite (60, respectiv 65 de ore) se aplica doar salariatilor care lucreaza la acelasi angajator cel mult 10 saptamani intr-o perioada de 12 luni.
Propunerea directivei privind conditiile de munca pentru lucratorii temporari se bazeaza pe principiul tratamentului egal.
Conform directivei, de tratament egal beneficiaza angajatii inca din prima zi- aceasta situatie fiind regula, dar exista posibilitatea derogarii in cazul acordului dintre partenerii sociali. Tratamentul egal este vazut prin prisma platii salariului, a concediului, precum si a concediului de maternitate. Angajatorul este obilgat sa informeze angajatul in privinta posturilor vacante permanente, precum si privinta cursurilor de perfectionare.
Si in cazul acestei directive exista posibilitatea de derogarii de la tratamentul egal in cazul stabilirii unui acord partenerii sociali.
Se doreste adoptarea acestor proiecte de directiva pe parcursul Presedintiei Slovene, prin co-decizie, astepatandu- se opinia parlamentului pana la sfarsitul acesteia.
Discutiile din cadrul sectiunii sanatate publica au vizat:
– Reducerea poverii cancerului – unde au fost adoptate concluziile consiliului.
– Rezistenta antimicrobiana
– Implementarea Strategiei UE in domeniul sanatatii
– informarea pacientilor privind produsele farmaceutice
Cancerul este a doua cauza majora a mortalitatii in Romania, fiind responsabil pentru 15% din totalul deceselor inregistrate. Romania ocupa primul loc in Europa in privinta mortalitatii prin cancer. In aceste conditii preventia primara este necesara prin evaluarea starii de sanatatea populatiei.
Cancerul este o problema europeana si, in acest sens, se impune necesitatea dezvoltarii strategiei de prevenire a cancerului, cooperarii intre statele membre si a capacitatii de reactie a acestora, programelor de depistare, retelelor paneuropene pentru tratarea cancerului (in special la copii), analizelor de impact (care sa includa costuri umane si sociale), ingrijirilor transfrontaliere, monitorizarii vaccinurilor, accesului la medicamentele paleative si la tratamentele alternative, schimbului de bune practici, intensificarea cercetarii (cu implicarea mass mediei si a ONG-urilor).
A fost accentuata necesitatea evitatii utilizarii medicamentelor pe perioade indelungate deoarece acestea pot crea dependenta, accentuandu-se in acelasi timp necesitatea activitatii fizice necesare unui stil de viata sanatos si imbunatatirii starii de sanatate a poplatiei europene. Astfel, strategia UE in domeniul sanatatii si actiunile pe termen mediu/lung axate pe prevenire si promovarea unui stil sanatos de viata, precum si pe diminuarea/eliminarea inegalitatilor devin necesare.
Strategia UE de sprijinire a statelor membre in vederea reducerii efectelor nocive ale consumului de alcool a evidentiat necesitatea luarii de masuri, iar ministerele, autoritatile nationale, regionale si locale, institutiile de invatamint, companiile media si de publicitate, producatorii/ distribuitorii si ONG-urile trebuie sa ia masuri in domeniul prevenirii. Copiii si tinerii trebuie sa fie informati si preveniti cu prioritate in ceea ce priveste efectele nocive ale consumului excesiv de alcool.
