Exclusiv

Comunitatea germanilor din Dobrogea a celebrat 18 ani de la unificarea Germaniei

Într-o atmosferă selectă, elita culturii constănţene a rememorat clipele premergătoare căderii cortinei de fier. Câţi ştiu faptul că pe la 1840, aproximativ 8000 de germani, părăsind Basarabia, şi-au găsit refugiul în Dobrogea, acolo unde au convieţuit pentru o vreme cu turcii şi tătarii stabiliţi aici? Sau câţi mai ştiu că, pe la mijlocul secolului XX, atunci când au plecat de la malul mării, aceştia au rămas atât de legaţi de locul unde au trăit preţ de un secol, încât au înfiinţat în Germania, ”Asociaţia germanilor dobrogeni”(Landsmannschaft der Dobrudscha Deutschen)?

 Un articol de Andreea PAVEL

 Pe 3 octombrie a.c., la 18 ani de la căderea zidului Berlinului, eveniment ce marchează unificarea Republicii Democrate Germane şi Republicii Federale Germane, comunitatea germanilor din Dobrogea a serbat cu mare fast evenimentul.

Cornelia Toma, membră a Comunităţii germane din Dobrogea şi co-autoarea monografiei ”Despre germanii din Dobrogea” şi-a început discursul printr-un mic istoric al evoluţiei Germaniei, din a doua jumătate a secolului XIX şi până în prezent. Ulterior, aceasta a vorbit despre dezvoltarea relaţiilor româno-germane de după fatidicul ’90. Evenimentul s-a desfăşurat în sediul Şcolii germane din Constanţa, care a sărbătorit centenarul în 2001.

Ruşinica mass-mediei în faţa germanilor

Cornelia Toma, documentaristul şi implicit, unul dintre autorii monografiei ”Despre germanii din Dobrogea”, ne-a povestit o întâmplare amuzantă şi tristă în acelaşi timp. În 2001 s-a celebrat centenarul Şcolii germane din Constanţa. La eveniment au participat atât reprezentanţi ai presei locale, cât şi ai mass-mediei centrale care, ulterior, au publicat o serie de articole despre evenimentul respectiv. Germanii sosiţi din patria mamă au auzit că manifestarea a fost promovată în ziarele româneşti şi şi-au exprimat încântaţi dorinţa de a intra în posesia articolelor apărute, pentru a le păstra ca amintire. Cornelia Toma s-a oferit să le facă rost de materiale. Unul dintre ziarele centrale, despre care ştia sigur că a publicat un astfel de articol nu mai era de găsit pe piaţă la două zile după eveniment, aşa că l-a căutat în arhiva Bibliotecii Judeţene. Zis şi făcut, a răsfoit paginile publicaţiei, când… stupoare! Din cauza ignoranţei şi a lipsei de informaţii, ca să nu spunem cultură generală, autorul articolului a lăsat să se strecoare o groază de erori în conţinutul textului. Una dintre cele mai regretabile greşeli este următoarea: în 1840, nemţii au sosit în Dobrogea, din Transilvania cu oile, în perioada de transhumanţă. În momentul citirii articolului apărut într-un ziar important din România, Cornelia Toma s-a hotărât să spună grupului german că nu a putut găsi ziarul. Pe de altă parte, această aberaţie i-a întărit convingerile că este absolut necesară documentarea şi publicarea unei monografii cu informaţii complete despre istoria germanilor din Dobrogea:  ”Despre germanii din Dobrogea”.

Puzzle-ul istoriei dobrogene, completat de cadrele universitare din Constanţa

Atât la manifestarea din 3 octombrie, cât şi la lansarea din 2006 a monografiei ”Germani dobrogeni – Istorie şi civilizaţie”, s-a putut remarca aportul considerabil al cadrelor universitare de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice (Universitatea Ovidius, Constanţa). Marian Cojoc (fost decan al FISP, actual prorector), Daniel Flaut (în prezent, decanul Facultăţii de Istorie), Valentin Ciorbea, Florin Anghel, Gheorghe Dumitraşcu, Mariana Cojoc, Marius Cojocaru, Enache Tuşa şi Emanuel Plopeanu sunt numele cadrelor universitare care şi-au lăsat adânc amprenta, printre altele, şi în monografia de o importanţă deosebită, mai ales pentru istoria Dobrogei.


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top