Administraţia locală din Cernavodă nu renunţă la obţinerea drepturilor ce se cuvin comunităţii locale în ceea ce priveşte taxa de risc. La sfârşitul anului trecut Consiliul local Cernavodă a aprobat prin HCL nr.101/29.10.2008 înfiinţarea taxei pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, care are la bază prevederile Codului Fiscal art.283, alin 2 şi care se aplică societăţilor ce au ca obiect de activitate producţia de energie electrică din activităţi nucleare şi depozitarea deşeurilor radioactive, în cazul de faţă CNE. Valoarea acestei taxe este de 70.301.000 RON, motivată pe de o parte de privarea bugetului local de obţinerea a peste 20 milioane de euro din impozitarea clădirilor şi pe de altă parte de necesităţile urgente ale comunităţii (infrastructură, calitatea apei, spaţii verzi, educaţie şi informare, centru de monitorizare, medicamente şi analize medicale, protecţie socială etc).
Un articol de Andreea PAVEL
Singurul obiectiv nuclear de importanţă naţională este scutit prin lege de impozitul pe clădirile amplasate pe teritoriul oraşului Cernavodă în valoare de 100.795.787 RON (23,4 milioane euro ). Bani cu ajutorul cărora, dacă CNE i-ar plăti bugetului local, ca orice alt agent economic, atunci Cernavodă ar putea deveni un oraş în care populaţia ar trăi în condiţii civilizate. “Cu un buget care se cheltuieşte mai mult pentru rezolvarea problemelor sociale şi a întreţinerii curente din punct de vedere edilitar, în Cernavodă nu se întrevăd perspective de dezvoltare”, declară Mariana Mircea, primarul oraşului.
Edilul din Cernavodă: Oraşul trebuie recompensat pentru găzduirea centralei nucleare
Cernavoda anului 2009 este un oraş cu o populaţie de până în 20.000 de locuitori, în scădere, cu peste 50 de străzi fără reţea de canalizare, 100 de străzi fără reţea de termoficare, cartiere fără iluminat public, servicii medicale sub standarde, străzi neasfaltate, populaţie asistată social în creştere, dar cu singura centrală nucleară din ţară.
Comunitatea din Cernavodă a cedat în ultimii 10 ani gratuit pentru acest obiectiv de importanţă naţională, 91 ha de teren intravilan (12 % din intravilanul localităţii). În plus, datorită razei de excludere şi a razei de populaţie redusă, impuse de normele CNCAN, încă 100 ha au interdicţii de construcţie şi de desfăşurare a activităţilor economice şi încă 400 ha cu alte restricţii. Astfel, administraţia locală se află în situaţia în care nu are teren pentru construcţia unor noi obiective sau pentru atragerea investiţiilor străine cu toate că zona este favorabilă acestora.
Mariana Mircea, primarul oraşului a mai declarat: “Dacă ne aliniem standardelor europene în multe domenii, poate ar fi cazul să luăm exemplul oraşelor europene care găzduiesc obiective nucleare şi primesc în schimb compensaţii. Localitatea Paks – Ungaria primeşte anual 11 milioane de euro din impozite pe clădirile şi terenurile obiectivelor nucleare şi 2,8% din cifra de afaceri a centralei. Localitatea Krsko din Slovenia primeşte, de asemenea, anual 7,2 milioane de euro pentru obiectivul nuclear amplasat pe teritoriul său. Acestea sunt exemplele doar a două oraşe nucleare care sunt asemănătoare Cernavodei”.
Primarul Mariana Mircea, ameninţat cu pierderea funcţiei pentru că insistă să aplice taxa de risc
În ultima perioadă au existat presiuni din partea SNN care refuză ideea taxei şi plata acesteia chiar dacă Primăria câştigă în instanţă, iar primarului i s-a sugerat că îşi poate pierde funcţia dacă insistă în continuare cu aplicarea taxei.
Potrivit unor declaraţii din presă, SNN consideră că Cernavodă este al patrulea oraş din ţară în ceea ce priveşte valoarea taxelor încasate. Realitatea este că Cernavodă este departe de a fi printre primele locuri în judeţ. În acelaşi articol de presă, conducerea SNN a declarat că în prezent contribuie prin diferite programe la bugetul local. De fapt, SNN nu contribuie la nici unul din proiectele comunităţii (sport, cultură, protecţie socială, educaţie etc).
Comunitatea din Cernavodă îşi cere drepturile şi susţine cu tărie aplicarea acestei taxe care să rezolve într-un ritm susţinut problemele oraşului, în următorii cinci ani.
