În plină criză, ţările europene de la Marea Neagră au găsit soluţii de dezvoltare economică
Marţi, 23 iunie a.c., cinci reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi producători din localitatea bulgărească, Kainardja, au sosit într-o vizită de două zile în comuna Valu lui Traian, din judeţul Constanţa. Cele două localităţi sunt partenere în cadrul proiectului CBC „Centru transfrontalier de afaceri şi piaţa agroalimentară în comuna Valu lui Traian”. Sosirea delegaţiei bulgare a deschis o serie de schimburi de experienţă între cele două localităţi pe tot parcursul anului 2009. Sosirea acestora a fost marcată de o conferinţă de presă, organizată de administraţia locală a comunei constănţene, la Hotel Splendid, în staţiunea Mamaia.
Un articol de Andreea PAVEL
Proiectul comun dintre cele două ţări are ca scop dezvoltarea economică şi socială a acestor zone transfrontaliere şi valorificarea la maximum a potenţialului celor două comunităţi în domeniul agriculturii, a produselor agricole, agroalimentare şi a comerţului prin stimularea dezvoltării mediului de afaceri şi interacţiunii reale între afaceri la nivel transfrontalier.
Cinci direcţii de dezvoltare europeană
Acţiunile proiectului urmăresc cinci direcţii principale: pregătirea proiectelor de infrastructură de afaceri comună, româno-bulgară, crearea cadrului organizat de acţiune, pregătirea antreprenoriatului existent şi potenţial în vederea accelerării dezvoltării economice şi sociale, pregătirea Autorităţilor Publice Locale partenere pentru acţiuni şi proiecte care să susţină dezvoltarea afacerilor la nivelul zonelor transfrontaliere şi acţiuni de marketing direct al afacerilor din domeniul agroalimentar şi a altora identificabile.
Despre această iniţiativă, şeful administraţiei locale Valu lui Traian, primarul Florin Mitroi a declarat, în momentul semnării contractului de grant: „Suntem siguri că realizarea şi implementarea acestui proiect va determina, în comuna Valu lui Traian o importantă dezvoltare economică şi socială, locuitorii având ocazia să-şi valorifice la maximum potenţialul din domeniile agriculturii, produselor agricole, agroalimentare şi comerţului”.
Bulgarii: Dorinţa de schimbare şi unirea popoarelor ne vor ajuta în UE
În urma acesti prime vizite în comuna Valu lui Traian, viceprimarul localităţii bulgare, Dafinka Staneva a remarcat dinamismul dezvoltării comunei româneşti şi a declarat că acestă „colaborare dintre cele două localităţi este încă un pas spre unirea popoarelor bulgar şi român pe drumul european, un drum care nu este uşor, dar poate fi străbătut cu ajutorul dorinţei de schimbare. Pentru producătorii români şi bulgari este foarte important să aibă condiţii şi un sistem economic bun pentru a reuşi”.
Cele trei „femei de fier” din spatele organizării şi aplicării proiectului, cele care au format motorul acestei iniţiative, sunt Iulia Frăţilă, viceprimarul comunei Valu lui Traian, Monica Botă managerul proiectului şi, nu în cele din urmă, Claudia Ivan, cea a cărei implicare în proiect a completat perfect muncă celorlalte două colege.
Clubul femeilor cu iniţiativă europeană salută dezvoltarea localităţii Valu lui Traian
Ca o echipă bine organizată şi sudată de entuziasmul dezvoltării localităţii româneşti munca acestora s-a materializat, pentru început, într-o conferinţă de presă în care vocile celor trei s-au unit într-un glas comun. Cu riscul asumat de a cădea sub prisma feminismului, nu greşim totuşi dacă observăm că impresia pe care au lăsat-o cele trei femei a fost că în urma multor zile de muncă stresantă şi continuă, aceste au reuşit să obţină un rezultat mai bun decât ar fi obţinut o armată de bărbaţi.
Conducătoarele proiectului cred despre colaborarea româno-bulgară că va reprezenta o competiţie benefică pentru producătorii români şi că existenţa în mai mare măsură a produselor bulgăreşti pe piaţa noastră va însemna o stimulare a activităţii producătorilor noştri. Nu în ultimul rând acestea ne-au declarat că nu au întâmpinat nici un obstacol serios pe parcursul timpului în care a muncit la proiect. Sigur, exceptând legislaţia românească extrem de stufoasă şi inutilă, despre care echipa ne-a spus că a devenit deja o obişnuinţă şi nu mai reprezintă o problemă pentru administraţia din Valu lui Traian.
Ce înseamnă proiectul româno-bulgar PHARE CBC?
În luna ianuarie a anului 2006 o echipă de experţi români şi bulgari, dar şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi-au dat întâlnire pentru a finaliza aspectele colaborării din cadrul Programului Operaţional CBC România-Bulgaria 2007-2013 (care a fost finanţat din fonduri structurale), dar şi pentru a discuta despre programul Phare CBC România – Bulgaria 2005 si 2006. Mai exact, în calitate de viitoare state membre vecine, România şi Bulgaria au fost nevoite să îşi dezvolte o bună relaţie de colaborare pentru a fi eliminate discrepanţele în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare a regiunilor de graniţă. Din cele 34 de milioane de euro care au fost allocate pentru România în vederea materializării programelor de cooperare transfrontalieră PHARE CBC 2005, circa opt milioane sunt destinate proiectelor “de graniţă” cu Bulgaria.
Care este ajutorul UE?
Pentru mulţi dintre cei care aud de astfel de acţiuni europene, încă nu este foarte clar ce înseamnă acest lucru şi mai ales cum se poate materializa. Uniunea Europeană acordă României expertiză şi sprijin financiar în vederea pregătirii pentru aderare, prin programe specifice: PHARE, ISPA şi SAPARD. Sectoarele beneficiare variază de la dezvoltarea regională şi sprijin pentru IMM, până la investiţii în infrastructură de mediu şi transport, şi dezvoltare rurală. Suma anuală totală a fondurilor nerambursabile acordate României prin cele trei programe este în creşterea de la circa 660 milioane de euro în 2003, la peste un miliard de euro în 2006. Gestionarea acestor fonduri este realizată de autorităţile române de resort, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice.
