Proprietarii de drept ai terenurilor viticole de la Enisala, victime ale ingineriilor imobiliare ale SC Vitis SA Babadag
Un scandal de proporţii mocneşte de ani de zile într-o comunitate rurală din judeţul Tulcea. Justiţia, fie ea tulceană sau chiar constănţeană, scaldă această situaţie (relativ extrem de simplă ca rezolvare) într-o perpetuă şi mizeră indiferenţă faţă de cei aflaţi în postura de victimă. Este vorba de cazul celor câteva zeci de persoane fizice care se judecă de câţiva ani cu SC Vitis SA Babadag, pentru a intra în posesia dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce la un moment dat au fost introduse de comunişti în vechile CAP-uri, aici fiind vorba de fostul CAP Enisala.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Istoria confirmă
SC Vitis SA Babadag a fost înfiinţată în anul 1991 prin transformarea Asociaţiei Viticole Intercooperatiste Babadag, asociaţie care a fost înfiinţată de către fostele CAP-uri care aparţineau localităţilor tulcene Enisala, Babadag, Sarichioi, Sabangia, Zebil, Mihai Bravu şi Turda. CAP Enisala a participat cu suprafaţa de 356,67 de hectare de teren arabil, cu o valoare de 77.206.900 lei, iar CAP Babadag a participat cu 205,64 hectare de teren arabil, cu o valoare de 33.052.200 lei, adică cu o suprafaţă totală de 562,31 hectare şi cu o valoare totală a terenurilor de 110.250.100 lei. Aceste mărimi ale suprafeţelor şi valorile efective ale acestora rezultă din „Raportul de expertiză tehnică” elaborat de Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Tulcea la data de 10.12.1991. Ulterior înfiinţării SC Vitis SA Babadag, terenurile agricole au fost transformate în culturi de viţă-de-vie. În acest sens, contribuţiile la realizarea investiţiilor, respectiv valoarea plantaţiilor de vie, şpalieri, sârmă, garduri, clădiri, utilaje etc, au revenit după cum urmează: CAP Enisala a participat cu 14% din investiţie, CAP Babadag cu 9%, Sarichioi cu 16%, Sabagia-11%, Zebil-19%, Turda-13% şi Mihai Bravu cu 19%.
La momentul constituirii SC Vitis SA Babadag, aceste mijloace de producţie valorau 62.146.000 şi mai existau sume în numerar de 2.779.000 lei, valori aflate în statutul iniţial al societăţii. Aceste valori au fost transformate în acţiuni nominative cu valoare de 1.000 lei fiecare acţiune, adică în total 175.100 de acţiuni.
Cine împarte, parte-şi face
În realitate, împărţirea acţiunilor nu a fost făcută corespunzător, în funcţie de aportul fiecărui asociat în parte, ci a fost efectuată o împărţire egală între toţi asociaţii, deşi în statutul vechi şi în baza înţelegerii principiale de asociere, trebuia să se ţină cont de cota de participare a fiecărui asociat. Culmea, au fost acordate acţiuni chiar societăţii SC Vitis SA Babadag, cu toate că ea nu a avut nici un aport în teren sau în investiţii în această afacere. Astfel, cele şapte foste CAP-uri, plus SC Vitis SA Babadag au primit fiecare în mod egal, câte 12,5 % din totalul acţiunilor. După reconstituirea dreptului de proprietate al acţionarilor, trebuia să li se acorde un anumit număr de acţiuni, proporţional cu suprafeţele de teren cu care au intrat iniţial în vechea asociaţie şi ulterior în SA-ul Vitis Babadag. Ciudat este însă faptul că repartizarea acţiunilor pe cap de acţionar a fost făcută abia după 13 ani de la înfiinţarea SC Vitis SA Babadag, adică în anul 2004.
În luna decembrie 2004 se prezintă la Oficiul Registrului Comerţului Tulcea o hotărâre şi un act adiţional, ambele documente referindu-se la o Adunare Generală ordinară a acţionarilor care ar fi avut loc la 29 martie 2003. Comparând procesul verbal al acestei „adunări”cu hotărârea şi actul adiţional redactate după un an şi jumătate de la desfăşurarea adunării s-a constatat că există diferenţe majore între ceea ce s-a discutat în acea şedinţă şi ceea ce s-a trecut în hotărârea redactată, abia după un an şi jumătate. Conform legii, procesele verbale de şedinţă ale Adunărilor Generale a Acţionarilor se redactează în maximum 15 zile de la data efectuării şedinţei. În procesul verbal redactat după un an şi jumătate, se află înscrisă propunerea de preluare a acţiunilor de la fostele CAP-uri, dar nu se face nici o referire la aprobarea acestei propuneri, modalitatea de preluare şi destinaţia acestor acţiuni. În actul adiţional se face referire chiar la nişte acte de cesiune între unele aşa zise succesoare în drepturi ale fostelor CAP-uri. Ulterior, organele de cercetare penală tulcene ar fi scos la iveală faptul că aceste acte de cesiune nu există. Consecinţa acestui lucru este că cele două acte prezentate la ORC Tulcea pentru înregistrare sunt neconforme cu realitatea putându-se considera că pot fi chiar false.
Preşedintele CA şi contabilul şef, arătaţi cu degetul
În opinia celor care se consideră victime ale acestui scandal, vinovaţii ar fi Jecu Maria, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie al Vitis şi Iosif Dumitru, contabilul şef al aceleiaşi societăţi. Ambii sunt suspectaţi că ar fi săvârşit infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, vizavi de documentele care au fost prezentate la ORC. Dacă cesionările acelor acţiuni s-ar fi făcut legal, atunci AGA extraordinară ar fi putut lua o decizie asupra felului în care acţiunile puteau fi distribuite acţionarilor, sau chiar vândute, după cum prevede Legea 31/1990. Fără o asemenea hotărâre, Jecu Maria şi Iosif Dumitru au procedat la o repartizare discriminatorie a acţiunilor. Astfel, se alocă o cotă de doar 25 de procente, adică 43.778 acţiuni, fiind distribuită la un număr de 908 acţionari, iar 75% (131.322 acţiuni), au rămas acţiuni proprii ale societăţii Vitis. În realitate trebuiau împărţite 110.206 acţiuni tuturor acţionarilor care şi-au adus pământurile în societate, proporţional cu suprafaţa de teren adusă de fiecare. În felul acesta acţionarii au fost înşelaţi în primul rând la distribuirea acţiunilor.
Curg plângerile penale
Crearea SC Vitis SA Babadag, a fost posibilă prin atragerea -iniţial cu intenţii de dezvoltare şi lărgire a afacerii- a unui partener din judeţul Constanţa. Astfel, acţionar în cadrul Vitis a devenit SC Ovidius Mercado SRL din Constanţa, la care unul din acţionari sau asociaţi este un anume Ion Dumitru din Constanţa. Pe numele lui Ion Dumitru, al lui Bogatu Eugen, Geambazu Ioana, Iosif Dumitru şi Jugaru Liliana Rodica au fost depuse solicitări de începere a urmăririi penale. Astfel, în ceea ce-l priveşte pe Ion Dumitru i se impută faptul că la data de 01.11.2007 ar fi trecut un număr de 1.045 de acţiuni pe care societatea SC Ovidius Mercado SRL le avea la SCVitis SA Babadag, la un număr de 209 persoane cu toate altele decât cele care aveau deja calitatea de acţionar la Vitis, în scopul de a obţine o majoritate în adunările generale în detrimentul vechilor acţionari. Scopul ar fi fost acela de a-şi permite schimbarea anumitor prevederi din Statutul vechi al societăţii Vitis, prevederi care se refereau la sistemul de vot şi la statutul proprietăţii asupra pământurilor aduse în societate. Intenţia de a impune un mod de vot şi de reprezentare în adunările generale de către Ovidius Mercado, a fost aruncată şi asupra lui Iosif Dumitru şi Mariei Jecu care ar fi facilitat aceste operaţiuni.
Numărul celor implicaţi în acest scandal este destul de mare, în acest sens în partea a doua a acestui material vom dezbate implicaţiile şi celorlalţi acuzaţi în cazul Vitis Babadag.
Toată această poveste are însă la bază imposibilitatea acţionarilor din Vitis Sa de a intra în posesia certificatelor de proprietate asupra terenurilor agricole cu care au intrat în asociaţie, implicaţiile oamenilor de rang înalt din Consiliul Judeţan Tulcea fiind de notorietate. Şi totul pare a avea legătură cu un proiect de fapt mega-imobilar în zona viilor actuale de la Enisala.
Cazul viilor furate de la Aliman -judeţul Constanţa- copie la indigo
O poveste, de parcă a fost copiată la indigo, este cea a sătenilor din comuna constănţeană Aliman. Pământurile oamenilor au fost confiscate de comunişti în perioada cooperativizării şi plantate apoi cu vie, pe o suprafaţă de peste 500 de hectare. În anul 1991, câţiva întreprinzători care deţineau funcţii de conducere la societatea de stat au venit cu propunerea de a înfiinţa o societate pe acţiuni. Aşa a luat fiinţă SC Agrostal SA, care a preluat tot patrimoniul fostei Asociaţii Economice Intercooperatiste Viticola Aliman. Cum tot pământul pe care fuseseră plantate vii aparţinea celor aproximativ 1400 de localnici, iniţiatorii SC Agrostal S.A. i-au convins pe oameni să îşi lase terenurile în asociaţie, să devină astfel acţionari şi să primească dividende. Oamenilor li s-a spus că nu li se pot face certificate de proprietari pe pământuri, pentru că pe ele este plantată vie şi nu cumva cineva să dorească să vândă, stricând astfel plantaţia. Pe atunci oamenii nu credeau şi şi-au dat seama mult mai târziu că au fost înşelaţi. În 1992, cei 1400 de săteni din Aliman au primit în locul certificatelor de proprietate câte o decizie a Instituţiei Prefectului judeţului Constanţa, prin care li se recunoştea faptul că deţin un număr de acţiuni (proporţional cu suprafaţa de teren pe care o avuseseră în posesie înaintea datei cooperativizării) la SC Agrostal SA. În primii ani, micii acţionari ai comunei au primit dividende frumoase. Totul a durat însă doar până prin 1998. Conducătorii asociaţiei, Traian Drăghici şi Nicolae Coman (fost primar comunist) au început să le spună că producţia a fost slabă, că societatea are datorii şi că nu sunt bani de dividende. Prin 2007 au început să apară zvonuri despre intrarea în faliment a societăţii Agrostral. Apoi, în zonă şi-au făcut apariţia oamenii noilor proprietari, familia Albu.
Fiul şi soţia secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii Gheorghe Albu cumpăraseră fără licitaţie (prin intermediul SC Nostalgic SRL Constanţa), pe o sumă foarte mică, activele SC Agrostral SA. Adică via proprietarilor de drept, care au rămas cu buza umflată. (Va urma!)
