Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) arată că în ţara noastră competenţele şi capacitatea consilierilor personali ai demnitarilor de a se ridica la standardele de performanţă pe care le impune o asemenea poziţie, lasă mult de dorit.
Un articol de Andreea PAVEL
Consilierii sunt percepuţi mai degrabă ca fiind oamenii apropiaţi al politicienilor care ajung să ocupe aceste funcţii datorită relaţiilor personale cu demnitarii, sau datorită apartenenţei la partidul care a câştigat poziţia de putere, şi nicidecum pentru aptitudinile şi performanţele demonstrate anterior în domeniul în care aceştia urmează să acorde consilierea.
Studiul IPP arată de asemenea că aceşti consilieri îndeplinesc sarcini cu caracter rutinier, sau, mai grav, le sunt atribuite responsabilităţi care nu au nici o legătură cu specificul activităţii pe care ar trebui în mod firesc să o desfăşoare.
Pentru prestaţia consilierilor, statul plăteşte de două ori: o dată prin salariul înscris pe cartea de muncă, de circa 3.000 de lei pe lună, dar şi prin indemnizaţiile primite în calitate de membru al Consiliilor de Administraţie (CA) din companiile controlate de stat sau de Fondul Proprietatea, poziţii în care au fost, probabil, numiţi graţie relaţiei cu omul politic pe care îl slujesc. Aceste indemnizaţii dublează în anumite situaţii sumele plătite drept salariu oamenilor care, chipurile, îi consiliază pe demnitari.
Ionel Chiriţă, păgubitorul Hârşovei
Fostul primar al Hârşovei a alungat mai toţi posibilii investitori din localitate. Şi-a înrobit electoratul profitând de Legea 76/2002, a făcut investiţii inutile şi, pe deasupra, şi proaste, a lăsat de izbelişte familiile afectate de inundaţii şi, din păcate, lista poate continua. Acest dezastruos management administrativ se pare că a fost tare apreciat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, întrucât Cristian David l-a ”uns” consilier personal pe conu’ Chiriţă. Asta înseamnă că David, se va lăsa sfătuit în problemele de administraţie de nimeni altul decât Ionel Chiriţă, cel care n-ar mai fi avut nici o şansă să fie reales primar în Hârşova, tocmai din cauză că cetăţenii au fost nemulţumiţi de dezastrul din administraţia locală. Dar ce grăieşte Chiriţă? Acesta susţine că interesul lui este să sprijine autorităţile locale şi să pună în aplicare reforma administraţiei susţinută de Tăriceanu. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem cum se va descurca la nivel înalt, în condiţiile în care Hârşova mai are mult până să se pună pe picioare după mandatul lui Chiriţă. Dar vorba aia, cine se aseamănă se-adună…
Paul Cononov, penalul lui Tăriceanu
Fostul guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) s-a remarcat prin haosul pe care l-a creat în Rezervaţia Biosferei. De asemenea, pe numele lui au existat şi câteva dosărele, cam penale din câte se pare, din cauza ilegalităţilor comise. Ca să nu mai spunem că atunci când a fost numit guvernator al ARBDD, Cononov era managerul unei firme falimentare de salubritate din Tulcea. Cireaşa de pe tortul Cononov o reprezintă informaţia făcută publică de presa centrală, prin care se dovedea că fostul guvernator al Deltei a făcut poliţie politică, conform spuselor unor surse din Colegiului CNSAS. Dar mai contează asemenea detalii insignifiante dacă în septembrie a.c., Paul Cononov a fost numit consilier personal pe probleme de mediu al premierului Tăriceanu? Cheia la această întrebare? Cononov a avut grijă să servească de multe ori interesele liberalilor, mai ales ale celor din Tulcea.
La ce-l ajută pe Adomniţei cei cinci sfătuitori?
Se întreabă asta fiecare dintre noi, cei care ştiu că ministrul învăţământului are nu mai puţin de cinci consilieri personali. Dacă nu se ştia acest lucru, cu siguranţă toţi ar fi crezut că n-ar nici măcar unul. Asta pentru că Adomniţei a devenit rapid celebru pentru agramatismele prezente în discursuri. De asemenea este cunoscut şi drept ministrul care a fost făcut de râs de un copil, pentru că nu ştia câte stele sunt pe steagul Uniunii Europene. Adomniţei nu s-a sfiit nici să atingă apogeul abramburerilor din “reforma” de învăţământ. Laurenţiu Nicolae Georgescu, Mihaela Constanţa Suciu, Mirabela Amarandei, Andreea Dobrican, Flavia Alexandra Giurgiu sunt cei cinci care se învârt cam de pomană în jurul lui Adomniţei. Cinci Doamne şi toţi cinci nu sunt în stare, spre exemplu, să răspundă unei solicitări scrise în temeiul Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public. Şi exemplele ar putea continua. Concluzia este deci că învăţământul arde şi consilierii îl piaptănă pe Adomniţei. La ce-l ajută aceştia pe ministru, încă nu ne putem imagina.
