Mai este doar o lună până la intrarea în vigoare a noului regulament internaţional privind produsele alimentare si suplimentele nutritive. Botezat „Codex Alimentarius”, acest regulament este rezultatul muncii de decenii a unei comisii speciale, ce funcţionează sub egida Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a Naţiunilor Unite şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Intrarea în vigoare a noului regulament privind produsele alimentare este însoţită de ample proteste internaţionale, milioane de persoane din întreaga lume denunţând Codex Alimentarius ca fiind o conspiraţie mondială împotriva sănătăţii publice.
Un articol de Răzvan PETRE
În România, primii care au luat atitudine împotriva Codex-ului au fost adepţii medicinei tradiţionale şi naturiste, care se tem că noile prevederi internaţionale îi vor scoate în afara legii. Un alt posibil efect nefast ar fi acela ca, de vreme ce Codex-ul este acceptat ca standardul după care se vor rezolva disputele alimentare de către Organizaţia Mondială a Comerţului, o serie de state (dar şi Uniunea Europeană) vor trebui să îşi deschidă uşile în faţa produselor alimentare modificate genetic.
Deşi protestele anti-Codex din România nu au fost unele de amploare, la nivelul Uniunii Europene există deja o preocupare serioasă că noul regulament alimentar va pune ţările membre şi Uniunea, per ansamblu, în situaţia în care fie vor accepta alimente modificate genetic (autorizate şi produse pe scară largă în ţări ca SUA), fie vor fi nevoite să suporte sancţiuni severe.
Codex-ul este un set de recomandări… obligatorii
În formula lui actuală, Codex Alimentarius este doar un set de recomandări generale privind alimentele disponibile, la nivel mondial. Cu toate acestea, Organizaţia Mondială a Comerţului recunoaşte noul regulament ca fiind etalonul după care va judeca disputele privind comercializarea alimentelor. Cu alte cuvinte, deşi nimeni nu este obligat, oficial, să se conformeze recomandărilor din Codex, ţările care refuză intrarea alimentelor conforme cu standardele din acest act sunt pasibile de amenzi usturătoare din partea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Iar cum sancţiuni repetate pot atrage eliminarea din această organizaţie (ceea ce ar echivala cu sinuciderea economică, chiar şi pentru cele mai mari state din lume), nimeni nu este dispus să îşi asume riscul de a nu se conforma.
Conformarea cu legislaţia europeană dăunează grav sănătăţii
Unul din cele mai recente episoade ale disputei privind alimentele produse din organisme modificate genetic (OMG) s-a consumat, săptămâna trecută, la Bucureşti. Reuniţi în planul Senatului, parlamentarii români au pus cruce Proiectului de Lege privind etichetarea produselor alimentare obţinute din OMG. În urmă cu şase luni, acest proiect fusese susţinut de zeci de parlamentari, membri ai tuturor grupurilor parlamentare. Pe parcurs, însă, el a fost avizat negativ de către Comisia pentru Agricultură şi Alimentaţie a Senatului, pe motiv că ar încălca legislaţia europeană. Proiectul legislativ a fost respins săptămâna trecută, datorită votului negativ al senatorilor PSD şi PNL (mulţi dintre ei, iniţiatori ai legii). De altfel, proiectul de lege nu s-a bucurat nici de sprijinul Guvernului Boc, care, în punctul de vedere emis cu ocazia ei, a dat de înţeles că se teme de faptul că o atare lege ar fi incriminată de către UE (aşa cum s-a întâmplat în cazul Poloniei, care a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiţie să abroge o lege similară).
Pâinea cea de toate zilele – modificată genetic?
În ceea ce priveşte alimentele produse din organisme modificate genetic, Codex Alimentarius se ghidează după un set de principii destul de vagi. În timp ce UE şi alte organisme statale sau suprastatale încearcă din răsputeri să interzică sau să descurajeze culturile de plante modificate genetic şi hrănirea animalelor domestice cu plante modificate, noul cod consideră eligibile alimentele produse pe baza organismelor modificate genetic (OMG), în măsura în care acestea sunt „sensibil echivalente” cu cele non-OMG. Începând cu anul 2003, Comisia Codex Alimentarius a tot lucrat de zor la explicitarea acestei formulări ambigue, dar rezultatele sunt departe de a fi convingătoare, mai ales pentru adepţii alimentaţiei BIO.
Adepţii români ai medicinei naturiste contestă Codexul
În România, singurele proteste împotriva Codex Alimentarius au fost organizate de către numeroşii adepţi ai medicinei naturiste, alopate şi tradiţionale. Temerile acestora pornesc de la adoptarea, în 2005, a unei propuneri a delegaţiei germane din Comisia Codex Alimentarius, ce vizează clasificarea ca medicamente a vitaminelor şi a suplimentelor alimentare. Adepţii medicinei naturiste se tem că, odată cu intrarea în vigoare a Codex-ului, o serie întreagă de plante medicinale şi de produse naturale folosite pentru prevenirea, ameliorarea, sau vindecarea unor afecţiuni vor fi interzise a fi comercializate parţial sau total. Pe lista nemulţumiţilor se înscriu şi comercianţii de produse naturiste şi suplimente alimentare, care sunt scandalizaţi de faptul că doar 18 din actualele produse din gama acoperită de ei se regăsesc pe listele din Codex. Aceşti comercianţi se tem acum că riscă să îşi piardă afacerea şi că produsele lor vor fi clasificate ca fiind ilegale, sau eligibile a fi comercializate doar în farmacii, pe bază de reţetă. Mânaţi de aceste preocupări, peste 21.000 de români au semnat o petiţie on-line împotriva Codex Alimentarius. Din păcate, de circa o săptămână, pagina de Internet ce găzduieşte acest gen de petiţii nu mai poate fi accesată.
