În 30 aprilie, pe site-ul ANM scria mare – Nu sunt avertizări! După amiază, România era lovită de o tornadă destul de mare și foarte mediatizată. Ulterior, românii descoperă ceea ce noi anunțasem încă de acum o lună – că sistemul RO-ALERT e o jucărie scumpă, dar inutilă. Luat la țintă, Raed Arafat îndrugă niște minciunele, apoi dă vina pe meteorologii care nu au dat cod roșu. Pentru ca Marele Salvator să nu se supere din nou, pe 6 mai ANM emite primul cod roșu de tornadă din istoria Europei – un cod roșu mincinos, al cărui singur scop era să se poată emite și avertisment RO-ALERT.
Încă de acum o lună, publicam în ziarul DEZVĂLUIRI o anchetă în care arătam că sistemul RO-ALERT nu e funcțional, că avertizările se emit după ureche, că nu există niciun regulament și nicio responsabilitate privind cine, cum sau în ce condiții emite alerta RO_ALERT. Informațiile noastre au fost confirmate ulterior de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de Raed Arafat. Asupra acestor aspecte vom reveni într-un articol ulterior.
Meteorologii lor muncesc și de Paște. Ai noștri, nu.
Marti, 30 aprilie. Meteorologii români, ghiftuiți bine de Paști, au intrat deja în vacanța de 1 Mai. Încă din 28 aprilie, meteorologii europeni (vezi foto cu prognoza estofex.org) anunțaseră că sud-estul României va fi vizat pe data de 30 de furtuni puternice, cu grindină și posibil tornade. Pe site-ul ANM, însă, e băgat mesajul stas – Nu sunt avertizări!
Ce s-a întâmplat ulterior știm cu toții – o tornadă fotogenică s-a pogorât lângă Autostrada Soarelui și doar norocul a făcut să nu avem câteva zeci de victime. Mai mult, zona de sud-est a României, așa cum avertizaseră meteorologii europeni, a fost lovită de vijelii și grindină – deși în dimineața acelei zile ANM declara „nu sunt avertizări”.
Meteorologii ANM au făcut ce știu mai bine – s-au acoperit, argumentând că în zonă fusese decretat în ultima secundă un cod de furtună. Evident, această avertizare a avut un singur rezultat – cei de la ANM și-au păstrat job-urile. Pentru amărâții care s-au găsit în calea furtunii, codul emis de ANM a avut valoare zero, pentru că nimeni nu stă să verifice din secundă în secundă site-ul ANM, sistemul RO-ALERT nu a funcționat, iar ei au aflat de tornadă abia când s-au găsit în calea ei.
Arafat – Ca să activăm RO-ALERT trebuia să ne sune cineva!
După producerea evenimentului a ieșit la scenă specialistul numărul 1 în explicații din repertoriul „Nu se putea face nimic” și alte minciunele – Raed Arafat.
„O tornadă este o surpriză, ceva neaşteptat. Apariţia tornadei nimeni nu o poate prezice nici măcar cu câteva minunte înainte. E un fenomen care apare imediat“, a declarat Arafat pentru Adevărul.
Dacă Arafat ar fi declarat așa ceva în America, ar fi fost dat afară și din sală, și de la locul de muncă. Asta pentru că în SUA se emit anual între 1.000 și 3.000 de avertizări de tornadă. În aceste avertizări sunt incluse – Stația meteo emitentă, numele meteorologului care își asumă prognoza, locația furtunii care produce sau ar putea produce o tornadă, direcția și viteza de deplasare a furtunii, orașele și satele aflate în calea ei, numărul de minute până când furtuna va ajunge deasupra acestor locații, precum și indicații cu ce trebuie să facă populația ca să se pună la adăpost. Aceste avertizări sunt transmise la TV și radio (mesajul întrerupe emisia normală), prin sistemul de avertizare cu sirene, pe stațiile tuturor serviciilor de urgență și, în ultimii doi ani, și printr-un sistem identic cu RO-ALERT, direct pe telefoanele și tabletele localnicilor.
Realitatea demonstrează că afirmațiile lui Raed Arafat sunt pur și simplu niște minciuni.
În ceea ce privește faptul că Ro-Alert nu a fost activat, confirmând ce am scris în articolul de acum o lună, Arafat a declarat: „Pentru Ro-Alert trebuia să fie ori cod roşu, ori să ne sune cineva. Nimeni nu ne-a anunţat de fenomenul de marţi, poate nici ei nu ştiau…” În lipsa unui regulament clar, avertismentul nu s-a dat, pentru că la Ro-Alert așteptau să sune „cineva” (Un Șef? Un înger? Președintele?) și să dea ordinul.
Pentru ca Domnul Goe să nu rămână repetent, Mamița i-a dat un Cod Roșu
După furtuna de zăpadă de acum câțiva ani, ANM a dat un cod roșu pentru ca Guvernul să poată închide autostrada. A nins câțiva fulgi, dar ANM a suflat în iaurt.
După furtuna care a ucis 5 oameni în Timișoara, ANM a dat cod rosu pentru Capitală, iar toate școlile au fost închise pentru câțiva stropi de ploaie. Din nou, s-au făcut de haz toate autoritățile locale și meteorologii.
Respectând tiparul, după tornada de la Drajna, ANM a emis din nou cod roșu pe 6 mai, pentru „aspect tornadic și grindină de mari” (sic!). Acest avertisment, formulat în termeni abstracți și eliptici, a avut un singur rezultat – Raed Arafat a putut să emită avertizare prin Ro-Alert.
În prealabil, conform unui comunicat de presă, Arafat se întâlnise pe 2 mai „face-to-face” cu directorul ANM, pentru ca cele două instituții să stabilească cum să se procedeze cu avertizările de vreme rea. Întâlnirea a dat roade, pentru că pe 6 mai ANM a scos din pălărie un cod roșu, care să justifice activarea Ro-Alert și să prevină situații jenante ca cea din din 30 aprilie, când Raed Arafat a trebuit să explice de ce sistemul nu a funcționat.
Evident, în buna tradiție a codurilor roșii inventate, nici în cazul acesta nu s-a întâmplat mare lucru: Au fost ceva averse, grindină de dimensiuni mici și foarte mici în câteva locuri, iar o cetățeancă pusă pe jar de avertizarea de tornadă a fotografiat la Cuza Vodă ceea ce s-a dovedit a fi un nor de furtună, în fața unei averse. „Aspectul tornadic” a rămas doar în comunicatul ANM, iar codul roșu – care potrivit legii se dă numai în situații în care se așteaptă distrugeri apocaliptice – a rămas la stadiul de glumă. Rușinați probabil de faptul că au activat Ro-Alert de pomană, IGSU nu au încărcat comunicatul privind alerta de cod roșu la Călărași pe site-ul instituției.
ANM se dă de gol – cod portocaliu și roșu, în același timp
Pentru 6 mai, meteorologii europeni au fost din nou mai exacți decât cei români. Încă de la ora 6 dimineața, Estofex.org prognozase furtuni periculoase în județele Călărași, Ialomița și până spre Vrancea și Vaslui, cu risc principal – grindină. Meteorologii ANM au introdus un cod galben la ora 11.00, iar la ora 17.00 au apărut, simultan, cod portocaliu și cod roșu pentru județul Călărași, cu toate fenomenele posibile și imposibile.
Cele două coduri – portocaliu și roșu – aveau în comun circa 50% din locațiile în care erau prognozate fenomene periculoase. Respectând tradiția, meteorologii ANM au emis două prognoze, la aceeași oră, în care ni se spunea că în 9 comune urma să fie și cod portocaliu și cod roșu, pentru aceleași fenomene, în același timp…
Ca să se justifice codul roșu, meteorologii au „coafat” prognoza de cod portocaliu: Au umflat vântul la 100-110 kmh (Oricum, cine stă să verifice?). În fuga calului, au comis o greșeală – au trunchiat prognoza privind grindina de mari și medii dimensiuni, cu tot cu cuvântul „dimensiuni”. Așa se explică faptul că în codul roșu apare exprimarea comică „grindină de mari”. De observat și că ambele prognoze au aceleași greșeli de ortografie („descarcari” și „torentiale” scrise fără diacritice, în rest totul scris corect).
Dacă ar fi fost tornadă sau pagube uriașe, ANM și Arafat erau acoperiți cu codul roșu. Iar dacă cineva le-ar fi reproșat că au sărit calul, era doar cod portocaliu.
Aveți grijă să nu vă lovească un aspect tornadic!
Dacă treceți în revistă avertizările de vijelie ale ANM, o să descoperiți că ele par trase la indigo – exprimări abstracte sau eliptice, termeni vagi, condiții meteo aproape identice, dar pentru care se dau coduri diferite. Aproape toate includ cuvântul „vijelie” (potrivit legii, pentru „vijelii” nu se dau coduri meteo). De asemenea, aproape toate citează „vânt puternic” de 50-60-70 kmh, grindină și 20-30-40 de litri pe metrul pătrat ploaie.
Codul roșu care s-a suprapus peste cel portocaliu în 6 mai 2019 a ieșit din acest tipar, fiind un monument de aprecieri aproximative: „vânt cu peste 100…110 kmh, aspect tornadic, grindină de mari, frecvente descărcări electrice, averse torențiale ce vor cumula 30… 35 lmp”.
Pe lângă aprecierile abstracte (Cât de mare e grindina „de mari”? Cât de frecvente sunt descărcările electrice frecvente? Dacă în dicționar scrie că aversa este „ploaie torențială”, atunci „aversa torențială” ce este?), sunt aruncate și alte câteva date. 30 de litri pe metru pătrat ar justifica cel mult un cod galben. Vântul de 100 kmh ar justifica cod roșu, dar din avertizare reiese că el va bate neîncetat timp de o oră cu 100 kmh, nu doar în locul și în timpul furtunilor – ceea ce înseamnă că ar fi trebuit să zboare toate acoperișurile caselor din zona vizată.
Dar cea mai halucinantă informație este cea privind „aspectul tornadic”. Comparând codul roșu cu cel portocaliu, înțelegem că este vorba de vânt cu aspect tornadic, dar ce înseamnă asta e greu de spus. Exprimarea aceasta, înexistentă până în 6 mai 2019, a fost inventată la ANM. Cuvântul „tornadic” nu există în limba română. De asemenea, e imposibil de ghicit dacă va fi vorba de o tornadă, sau doar de vânt care o să semene cu o tornadă, și dacă da – cum o să semene, ca forță, ca orientare, ca culoare? După lupte seculare, am reușit să găsim la ANM pe cineva care să ne deslușească sintagma „aspect tornadic”. După o pauză de gândire, meteorologul ne-a explicat: „asta înseamnă că vântul… ăă… poate să rotească norii.” No comment.
Așadar exprimarea din avertisment e din nou una aproximativă, dată „la alibi”, pentru a acoperi toate situațiile posibile – dacă e doar vânt sunt acoperiți, dacă apare și o tornadă, sunt acoperiți si pentru aia..
Răzvan PETRE
