Cine au fost vestiții teroriști?

Sovieticii, inca din vara lui 1989, incep sa-si organizeze concediile de “odihna” in Romania. Din „tara vecina de la rasarit”, sosesc la Bucuresti si in alte orase din tara, vizitatori misteriosi, care intra discret in contact cu bastinasii comunisti, cazuti in dizgratia lui Ceausescu de-a lungul anilor, pe care ii atrag in discutii priviind necesitatea reformarii comunismului, tatonandu-i cu privire la atitudinea fata de „glasnosti” si „perestroika”. Dincolo de aceste aspecte particulare, dupa data de 10 decembrie 1989, in Romania patrund un numar fara precedent de turisti sovietici. Coloane intregi de automobile „Lada”, cu, cate patru barbati atletici, sunt semnalate la granita cu U.R.S.S., Bulgaria si Ungaria. Turistii sovietici au patruns in Romania fara pasapoarte, ceea ce dovedea o complicitate la nivel inalt. Conform unor statistici, se estimeaza la cateva mii numarul turistilor sovietici patrunsi in Romania in decembrie ’89. Un eveniment de asemenea anvergura, nu putea trece neobservat de cei de la „contra-spionaj”: Si astfel, pe 13 decembrie 1989, rapoartele inspectoratelor de securitate Olt si Dolj semnalau deplasarea masiva a coloanelor de automobile „Lada”, cu turisti sovietici, in directia Timisoara. La o singura statie „PECO”, de exemplu, a fost semnalata o coloana de 12 autoturisme. Turistii, atletici si sobri, au evitat orice contact cu bastinasii romani. Numerele de inmatriculare ale masinilor erau consecutive iar unii dintre “turistii” aflati in ele foloseau translatori pentru limba romana. S-a remarcat faptul ca, de regula, „turistii” evitau hotelurile, preferand sa ramana peste noapte in masini, prin parcari si campinguri. Chiar si serviciile secrete occidentale au remarcat invazia de turisti sovietici din Romama, in prima jumatate a lui decembrie ’89. Acesti „turisti”, formau de fapt, forta de „SOC” spetznaz, constituiti din operativi ai GRU, care actionau in civil (visuatniki), la care ne-am mai referit si in numerele trecute. Totodata, la granitele Romaniei se semnaleaza constituirea unor forte de invazie militara straina. La granita cu U.R.S.S., in zona Galati-Braila, s-a semnalat o forta de interventie sovietica, alcatuita din trupe de infanterie si tancuri. In legatura cu aceste evenimente, pe data de 20 decembrie 1989, Mihail Gorbaciov afirma la o sesiune a Sovietului Suprem din Rusia: “In urmatoarele 24 de ore in Romania vor interveni schimbari radicale[…]”.
          “Am analizat pe timpul cat am fost seful Directiei de Contra-spionaj (C.I.), statistica intrarilor si iesirilor din teritoriul Romaniei in perioada 7 decembrie – 17 decembrie. Regimul de intrare si iesire era in medie de cinci mii – cinci mii cinci sute zilnic (5000-5500/zi). Incepand cu 7 decembrie, intrarile in Romana erau in jur de dousprezece mii (12000) iar iesirile tot de cinci la sase mii (5000-6000/zi). Intrebarea e, unde ramasesera ceilalti? Asta a fost semnalul mare de alarma si a inceput identificarea prin investigatii directe in strada. O fluenta foarte mare a fost de turisti sarbi in acea perioada.” (declaratia generalului ( r ) Mircea Chelaru)

“Numarul turistilor sovietici a crescut brusc incepand de la jumatatea lunii decembrie (1989), fapt pentru care O.N.T.-ul (Oficiul National pentru Turism), la un moment dat, a pus stavila la recomandarea Securitatii romane, care constatase prin punctele de control trecere frontiera o crestere spectaculoasa a intrarilor de turisti sovietici, de origine: rusa, ucrainiana, moldoveana. Au dat un comunicat catre organizatiile de turism sovietice care trimiteau pe acesti turisti. Un comunicat bazat pe date false, insa stiti ca in dipomatie nu se evita minciuna. In comunicatul respectiv s-a spus ca nu mai putem primi turisti sovietici deoarece au fost caderi mari de zapada, lucru ireal, si ca elevii si studentii au luat vacanta mai devreme.” (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A. – 19 decembrie 2005)

La granita cu Bulgaria, la Rousse, se semnaleaza o concentrare a unitatilor franceze GIGN. In timp ce la frontiera romano-ungara se aflau, gata de interventie, unitati vest-germane din cadrul cunoscutei forte GSG 9. Elemente ale AVO (agenti ai serviciului secret ungar) ungar si UDB iugoslav, sunt semnalate in Banat si Ardeal, in ciuda faptului ca Ceausescu, reantors la Bucuresti de la o intalnire a Pactului de la Varsovia desfasurata la Moscova (unde avusese o discutie la cutite cu Gorbaciov, care ii daduse un ultimatum privind introducerea in Romania a schimbarii, a politicii de „perestroika”), dispusese „subit”, ca trupele de graniceri (17.000 de militari) sa treaca in subordinea Minsterului de Interne. Tot in acest context, la 1 decembrie 1989, la o sedinta a CEPEx, Ceausescu isi criticase aspru clica de „potentanti”. Cu toate acestea, „potentantii” lui Ceausescu intelesesera perfect cine organiza „jocurile” si ca acestea erau deja facute intre Gorbaciov si Occident, zilele dictatorului roman fiind numarte pe degete.
“Intrau (turistii) dinspre Republica Moldova. Au intrat din Bulgaria si din Iugoslavia. Au intrat concentric. Si din Ungaria dar mai putini. In Ungaria erau insa stationati 60.000 de militari sovietici care-au fost redislocati de la frontiera austriaca catre frontiera romaneasca. Sursele de informare romanesti de pe teritoriul Ungariei, ma refer la agentii nostri de informatii, au sesizat aceasta redislocare si-au mai sesizat ceva; Au semnalat ca in doua lagare unguresti sunt pregatiti fugari din Romania, din randul edniei rome, maghiare si romanesti, pentru o revolta pe teritoriul romanesc. Erau pregatiti in lagare pentrua a fi reinfiltrati in Romania in scop de revolta.” (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A.- 19 decembrie 2005)

Existenta acestui commando francez ( unitate pozitionata in asteptare intr-o localitate din Ungaria la doar cativa kilometri de localitatea romaneasca Oradea ) a fost certificata de ambasadorul Frantei la Bucuresti care si el ca si americanii a contactat liderii CFSN-ului, a stat de vorba la telefon cu revolutionarul regizor Sergiu Nicolaescu punand astfel la dispozitia liderilor CFSN-ului subunitatea de commando pe care acestia au refuzat insa sa o foloseasca. Martorii principali ai acestor evenimente au fost Gelu Voican Voiculescu (Prim Vice-primministru numit pe 27 Decembrie ‘89) si Petre Roman (Prim-ministru numit pe 26 Decembrie ‘89).

“Trebuie sa precizam ca n-au actionat numai rusii. La vremea declansarii evenimentelor din Romania , Uniunea Sovietica era inca in fiinta, cuprinzand alaturi de rusi un numar de circa o suta zece populatii euro pide si asiatice. La evenimentele din decembriei 1989 din Romania, au participat cetateni sovietici de origine: rusa, moldoveneasca – respectiv romana si asiatica. Imediat dupa mitingul din piata, cand lumea cica s-ar fi speriat de doua explozii de petarde, in realitate de o radiatie psihotronica lansata din zona cofetarieie Athene Palace, din apartamentul doamnei Bety Frunza, devenita Caragiale prin casatorie. Pot sa probez acest lucru. Multimea care a tasnit pe Calea Victoriei, a fost precedata,  de cativa oameni imbracati foarte bine, cu genti diplomat in mana, de origine asiatica. Un filor (agent insarcinat cu supravegherea) al Securitatii, Strat Vintila, fost U.S.L.A.-si, si-a dat seama ca era ceve in neregula cu acele persoane. I-a urmarit prin dreptul hotelului Bucuresti, unde, vis-à-vis de hotelul Bucuresti erau magazinele acelea cu vitrine foarte mari care s-au spart. Nu le-a spart multimea! Acei oameni au deschis gentile diplomat si-au scos din gentile diplomat pachetele albe legate ca niste cadouri de Craciun, pe care le-au aruncat direct in vitrina. Filorul care-i urmarea, a luat un asemenea pachetel, l-a desfacut si a constatat ca erau jumatate de caramida invelita frumos ca un cadou de Craciun. Orice militian i-ar fi oprit ar fi spus ca sunt cadouri de Craciun. Scopul era sa creieze haos, sa dezorganizeze activitatea organelor de politie (militia)  si securitate care a actionat in zona, si totodata sa incite populatia la distrugeri”. (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A. – 19 decembrie 2005)

“Gorbaciov a avut doua discutii anterioare cu Ceausescu pe tema necesitatii de reforma din Romania. Una pe timpul vizitei lui Gorbaciov la Bucuresti, cand foarte multi filo-sovietici de pe teritoriul romanesc au sperat intr-o schimbare de atitudine catre rasarit… catre perestroika lui Gorbaciov. Si sa nu uitam ca pe teritoriul romanesc aveam cateva zeci de mii de agenti filo-sovietici, din randul celor care studiasera in U.R.S.S. erau casatoriti cu rusoaice (vezi cazul Ion Iliescu), facusera scoala ilegalitatii in U.R.S.S. fusesera in razboiul civil din Spania si apoi venisera ca ofiteri sau luptatori anti-comunisti cu tancurile sovietice, anti-nazisti. Acea discutie cu Ceausescu s-a terminat prost. Iar discutia de dupa Malta ( intalnirea de la Malta 2 decembrie 1989)… pe 4 decembrie (1989) Ceausescu a avut raportul (scris) intalnirii de la Malta. A fost acea discutie despre care… mai multe surse romanesti care l-au insotit pe Ceausescu spun ca a fost o discutie cu scatei, incat la un moment dat Ceausescu a plecat fara garda la aeroport. Se spune chiar ca, in bunul stil nevrotic pe care-l cunostem la Ceausescu, ar fi aruncat si cu caciula de pamant. Era in decembrie si purta caciula aceia […].(declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A. – 19 decembrie 2005)

“Este drept ca sunt foarte multe elemente care vin in sprijinul unui soi de interventionism, a unor prezente, au unor conjuncturi care ar putea sa… justifice o actiune sau alta. Nimeni nu neaga [..] ca Romania a fost tinta, subiectul unei operatii speciale complexe. Trebuie sa vedem in ce masura aceste operatii speciale ar mai fi avut succes daca nu ar fi prins exact  patul bine germinat al nemultumirii uriasei mase a populatiei, al existentie unor lideri de opinie care au iesit din letargie si tocmai au devenit conducatorii acelor mase descatusate si-au dirijat energiile catre reala schimbare. A spune ca poporul nostru a fost un asistent, a fost un spectator la  tot ceea ce s-a intamplat, ca el a fost un pion mutat de ici colo atat de puternic manipulat incat noi suntem atat de idioti incat nici n-am fost in stare sa ne facem propria revolutie. Americanii si-au dat mana cu U.R.S.S.-ul, au stabilit ca lumea trebuie schimbata […] si atunci au zis, haide sa primenim putin si atitudinile in sfera ta de influenta. Cel care s-a plasat pe o atitudine rigida, victima, prizonierul propriului sau mental, Ceausescu, el nu a inteles ca lumea se schimba. (declaratia generalului ( r ) Mircea Chelaru, fost sef al Statului Major General al Armatei, in decembrie 1989 sef al cercetarii la Divizia 57 – tancuri)

“Daca, din exterior nu exista sprijin pentru revolta din Romania, revolta era inabusita in sange […] Conducerea revoltei din Timisoara putea fi arestata oricand de commando-urile pregatite de D.I.A. La fata locului a fost colonelul Vasile, capitanul Ghergulescu (de la Buzau), capitanul Trutulescu si 40 de luptatori. Puteau oricand lichida conducerea. Generalul erou Gusa nu a aprobat lichidarea conducerii, desi a primit ordin in acest sens din Bucuresti. E vorba de conducerea revolutiei care era adunata deja in sediul Operei. Au primit ordin sa actioneze ca o trupa de commando, sa-i rapeasca, impreuna cu U.S.L.A.-sii de la Securitate. Deci daca Securitatea si Armata vroiau sa lichideze revolutia o lichidau. La revolutii nu trebuie lichidati oameni ci capetenii. Nici o capetenie importanta n-a cazut atunci.” (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A. – 19 decembrie 2005)

“Era clar ca nu mai era o problema a romanilor si a Romaniei, deoarece romanii nu fac revolutii: Revolutia de la 1821 a fost pregatita in Rusia. Cea de la 1848 a plecat din Franta catre centrul Europei. Comunismul a venit cu tancurile rusesti. Romanii nu fac revolutii! Nu mai era problema de revolta a romanilor. Romanii erau bine controlati, cu aparatul de ordine, cu aparatul de partid, cu aparatul sindical si cu multe alte aparate. Aici deja se punea problema unei interventii straine pentru a termina ultima piesa din domino-ul socialist, respectiv dictatura Ceausescu”. (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A. – 19 decembrie 2005)
(foto: pastorul reformist si revolutionar Laszo Tokes)

“Am desfasurat in regim de ascultare permanenta una dintre cele mai importante baze radio-gonio si vreau sa va spun ca in perioada 20 la 22, am prins si inregistrat pe toate frecventele si lungimile de unda in cautare direct ape spatiul Sud, deci intre Ancara si daca vreti pana la Roma, toate limbile pamantului dar din zone care erau in teritorialitatea spatiului romanesc. Si trafic radio in limba turca in spatiul romanesc, in limba bulgara si-n limba araba, si-n limba rusa. Deci toate actionau si erau in legatura, se pregatea, stiam treaba aceasta. Toti cei din jurul nostru, bulgarii, sarbii, ungurii, moldovenii, ucrainieii, erau toti in sistemul integrat al informatiilor si al actiunilor speciale ale Tratatului de la Varsovia. Deci unul pentru toti si toti pentru unul. Singurul stat din Tratatul de la Varsovia care s-a extras din structurile militare si a ramas numai in conducerea politica a fost statul roman.
Moscova, KGB si GRU au dat dispozitiile intregului sistem integrat al Tratatului de la Varsovia sa creieze aceasta operatiune speciala, sub acoperirea agrementului curat, alb al Washington-ului. Trebuia schimbat Ceausescu, iar cat priveste sistemul ramanea in continuare sub formula perestroikai. S-a produs violenta si crima. cand poporul meu iesit din masa fara constiinta, a spus: Fara communism! Jos comunismul! Deci se iesise din regula! In momentul acela s-a tras in Piata Palatului!
Pe baza informatiilor avute prin sistemul de radio-gonio-metrare, am identificat sursele de emisie de pe spatiul Bucurestiului. Si-am putut sa trimitem grupurile speciale de interventie exact in locurile de unde se emitea. (declaratia generalului ( r ) Mircea Chelaru)

“Cine a fost Tokes? Un diversionist, un dezinformator, un revisionist extremist incat nici UDMR-istii nu-l mai suporta. Imediat dupa evenimentele din decembrie ’89, a facut un turneu prin mai multe tari ale lumii unde a mintit cu nerusinare, exagerand dimensiunile minoritatii maghiare din Romania. De exemplu in ziarele din Canada in interviu a indicat trei milioane de unguri. Cand vor fi trei milioane de unguri in Romania, Romania nu va mai exista! Am ziarul canadian in care a declarat Tokes treaba asta! Recensamandul n-a scos nici 1,5 milioane de unguri. Unii au zis ca afost informator, altii ca a fost informator dublu. Tot timpul a vorbit despre maghiarimea romana, izolationism, revizionism.” (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A. – 19 decembrie 2005)

“Daca lovitura de stat sa dadea si cu ajutorul Securitatii Romane, poate ca evolutia evenimentelor era putin mai pozitiva dar in nici un caz alta decat o vedeti acuma. Pentru ca un stat fara servicii secrete, asa cum a fost Romania mult timp si inca am vaga impresie ca nu s-a ajuns la eficienta Securitatii nici acuma, este asemenea unui om orb si surd pe care-l pacaleste oricine. Economia romaneasca a fost jefuita fara mila, populatia a fost somerizata si aruncata pe strada, pentru a deveni infractoare sau muritoare de foame. A lipsit informatia, conducatorii au condus dupa ureche sau dupa ideologiile lor. Domnul Ion Iliescu, care n-a plantat un pom, n-a sapat o fantana si-a dorit o revolutie si trage inainte cu revolutia. A fost o revolta populara, populatia mohnea, astepta inclusiv interventie straina sa ne scape de Ceausescu. Au fost voci care au strigat sa vina rusii sa ne salveze”. (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A.)

Multe dintre scenariile teroristilor si din ipotezele lansate pe “piata” in decembrie 1989 au avut un real scuces, datorat in primul rand Televiziunii Romane, devenita intr-o singura noapte “libera”. Propagarea zvonurilor diversioniste in randul maselor din intreaga tara, care asteptau sa fie conduse catre izbanda, a fost facilitata in direct prin intermediul televiziunii, cazda buna a diferitelor personaje care “informau” pe micile ecrane populatia despre perilcolele si planurile macabre puse la cale de teroristi sau securisti-teroristi. “Daca o numim revolutie, a fost o revolutie povestita pe ecran. Dar a placut la toata lumea.” (declaratia lui Ovidiu Tocaciu revolutionar – fost memebru al C.F.S.N.). La televiziune, pe acel mic spatiu, au cazut cel putin 86 de persoane victime ale “teroristilor”, intre data 22 si data 25 decembrie 1989. Un procent foarte ridicat, daca se face o raportare la situatia generala a victimelor din intreaga tara.
 In acelasi cadru, din studio-ul 4 al televizunii, populatia era anuntata pe 22 decembrie ’89, ca teroristii montasera cate o bomba in fiecare fabrica din Romania, disimulta sub forma unor intrerupataore electrice: “Stimati telespectatori, ceea ce vedeti este o masina infernala. Eu nu ma pricep […]” (prezentatorul tv Brates 22 decembrie 1989). Dupa acesata fraza este introdus in studio un individ cu ochelari grosi (colonelul Colt) de soare (tip musca) care explica ca aceste “masinarii infernale” sunt de provenienta terorista si ca trebuiesc distruse. Astfel de blocuri de conectori electrici se gaseau in mai toate intreprinderile romanesti, ceea ce insemna ca revolutionarii erau nevoiti sa le distruga pe toate, pentru a evita o eventuala explozie devastatoare: “In aceasta spontaneitate se gasesc si provocatori, care sa incite care sa foloseasca asemenea chestiuni. Dar trebuie inteles si acest caracter al starii de spirit a oamenilor” (declaratia pentru T.V.R. 1 a presedintelui Ion Iliescu).
Unul dintre celebrii provocatori, prezent in decembrie ’89 la televizune, a fost domnul colonel Emil Cico Dumitrecu, care chema toate unitatile armatei romane din tara la Bucuresti, invocand un ordin al generalului Gusa, in timp ce generalul, aflat in fata unui televizor se intreba “cine este marinarul” care da ordine armatei in numele sau: “Din ordinul Sefului Marelui Stat Major, generalul maior Gusa Stefan, si a generalului locotenent Stanculescu, va transmis acest ordin capitan de rangul “I” (echivalent colonel) Dumitrescu. Revin! Comandantii unitatilor din Targoviste, Ramnicul Sarat, Buzau, Focsani, Braila, Galati, in cel mai scurt timp, indreptati unitatile dumneavoastra in deplina ordine si putere de lupta catre capitala patriei noastre pentru a apara Ministerul Apararii Nationale, Academia Militara, Radio-ul si celelalte sedii ale unitatilor din Bucuresti care sunt atacate de catre trupele ministerului de interne” (ordinal colonelului Emil Cico Dumitrecu, fost membru al C.F.S.N. – 22 decembrie 1989, Televiziunea Romana). Stupefiat de cele auzite in direct la televizor, generalul Stefan Gusa a luat legatura telefonica cu sediul televiziunii unde a comunicat urmatoarele: “ Sa nu mai dea… marinarul ala ordin la unitati in tara … pentru ca altfel stricam niste treburi. Sa-i dati ordin… in nici un caz sa-si mai permita sa vorbeasca el cu unitatile din toata tara… ca destabilizeaza toata tara. (generalul Stefan Gusa, 22 decembrie 1989, sediul Comitetului Central)
(foto 1. in dreapta, colonelul Colt care prezenta conectorul – bomba)
(foto 2. in dreapta, colonelul Emil Cico Dumitrecu citind ordinul)
 

Mai mult decat teroristi aceste “elemente” provocatoare au actionat si pe teritoriul orasului Constanta, cand pe data de 23 decembrie 1989, la orele 16:30, un autoturism marca “ARO” a oprit in fata fostului “Institut de Marina”, din masina coborand aproximativ 5 persoane de sex masculin de origine araba care au deschis focul asupra ofiterilor aflati in fata intrarii in unitatea militara (Institutului de Marina). Martorii oculari ai acestui eveniment au fost atat ofiterii si soldatii ce asigurau in acele momente securitatea unitatii cat si cetatenii civili aflati in statia de tramvai situatia vis-à-vis (la 10 m) de intrarea in unitatea militara. In urma acestui eveniment desi nici un militar nu a fost ranit, teroristii care au actionat rapid au reusit sa scape, pornind in viteza “imbarcati” in automobilul “ARO”. Evenimente similare au fost inregistrate si la gara feroviara de nord din Constanta si la sediul Securitatii de pe bulevardul Lenin. Atat fortele armatei cat si cele ale Ministerului de Interne organizate in patrule care incercau sa restabileasca ordinea si sa asigure securitatea in judetul Constanta, au primit mai mereu ordine contradictorii, fiind supuse in permanenta diversiunilor de tot felul. Dupa cum o arata si rapoartele intocmite ulterior, cele mai multe victime cazute atat din randul armatei cat si din randul cetatenilor civili au fost atrase in diferite ambuscade (exemplu Gara de Nord din Cosntanta, sau evenimentele de la C.E.T.). In timp ce cetatenii erau rugati sa apere anumite instutii fiind informati totodata sa nu aibe incredere in uniforme si legitimatii, militarii erau trimisi sa asigure securitatea obiectivelor de risc major (vezi C.E.T. Constanta). In aceste conditii, erorile provocate de diferitele diversiuni erau iminente, iar rezultatele pot fi analizate si azi pe baza situatiilor raportate de trupele aflate in teren in acele zile “negre”.

Ipoteza de mare impact la public care atesta faptul ca odioasa Securitate lupta de partea dictatorului Nicolae Ceausescu impotriva revolutionarilor de pe strazi si a armatei, a fost pusa la punct si lansata de serviciile secrete sraine. Acest tip de actiune face parte din “cartea” razboiului psihologic si s-a dovedit foarte eficienta in Romania cel putin in decembrie 1989, dar si in anii care au urmat. Zvonul are in componenta sa doua elemente distincte dar care actioneaza impreuna si anume, o componenta reala, “folositoare” ca informatie care poate fi confirmata de anumite evenimente si un element fals, de obicei cu tenta de senzational. In timp ce elementul de senzatie are rolul de a intoxica opinia publica (masele de oameni), cel cu tenta reala eficientizeza transmiterea rapida a zvonului fiind si garantul validitatii informatiei (atasate ) transmise prin zvon.
“De partea dictatorului nu a luptat nici propriul fiu, a venit sa se predea. De partea dictatorului nu a luptat un singur terorist. Teroristii au luptat de partea revolutiei, sa fie foarte clar. Foarte multi oameni au murit in Piata Revolutiei dar in sediul Comitetului Central, respectiv pe balconul Comitetului Central unde erau conducatorii nu s-a tras un singur glont, s-au spart trei ferestre. Deci teroristii n-au lichidat conducatorii revolutiei. Conducatorii revoltei n-au fost lichidati nici de armata, nici de securitate, nici de teroristi, inseamna ca a existat o conspiratie.” (declaratia lui Pavel Corut, fost sef al biroului de Contra-Informatii, C.I. – al Directiei de Informatii a Armatei, D.I.A.)

“Majoriatea oamenilor morti dupa 22 sunt din greselile armatei. E simplu de facut o diversiune. Sunt doua grupe jos fata in fata, vi tragi un glonte aici si tragi si un glonte acolo, e un singur om si astia se bat intre iei. Sigur ca poate fi actul unei diversiuni dar au fost de la inceput concepute gresit”. Intrebat unde au disparut teroristii arabi despre care mentioneaza in cartea sa, regizorul revolutionar Sergiu Nicolaescu a precizat: Au venit avioane si i-au luat. Numele arabilor eu le dau (in carte). Eu dau numele a sapte arabi. Eu n-am pus mana niciodata pe lista arabilor aflati in Romania, dar lista respectiva si fotografiile lor, sunt la S.I.E. (Serviciul de Informatii Externe). Au actionat in primul rand din casele de intalniri. Acolo s-au concentrat iei pentru ca a intrat in aplicare un ordin al Ministerului de Interne. Era teritoriul vremelnic ocupat. Teroristii au inceput sa traga la ora 17:30. Intrebat cine este vinovat pentru disparitia subita a teroristilor din decembrie 1989, regizorul revolutionar Sergiu Nicolaescu (devenit ulterior Senator al Romaniei) a declarat: “Eu stiu cine e… dar nu pot s-o spun ca nu am dovada. Nu am dovada. (declaratia regizorului – revolutionar, Sergiu Nicolaescu)

Conducerea centrala a Romaniei, monobloc, nu a fost capabila sa reactioneze concret la evenimentele care se petreceau jos pe strazile tarii in decembrie 1989. Desi au fost informati din vreme, cei mai multi conducatori comunisti, in majoritate fara prea multe clase scolare absolvite, nu au inteles pericolul care se configura chiar sub ochiii lor. In aceste conditii, in care toti asteptau un semnal de la centru acolo unde se afla Nicolae Ceausescu, blocat psihic de Elena Ceausescu si fizic de propriul organism subrezit de diabet si varsta, nimeni nu a putut reactiona eficient. Generalii aflati in fruntea armatei si a securitatii n-au stat mult pe ganduri si au acceptat oferta externa care era, in orice varianta, mult mai avantajoasa decat ce oferise pana atunci senilul dictator. Si astfel a inceput “revolutia” romana, una dintre cele mai sangeroase schimbari de regim din Europa de est. Nimeni nu a mai putut opri tavalugul, iar “complotistii” organizati ca la “carte” au devenit peste noapte “emanati” ai vointei populare. Greselile facute atunci, in 1989, gandite mai mult sau mai putin, vor costa Romania multe fabrici si uzine construite pe munca unui popor mai meru asuprit de “pestii mari” si de colonistii infometati dupa bogatia acestui pamant.