Comuna Niculițel a fost vizitată, la finele lunii trecute, de un grup de tineri cercetași din Belgia. Acest schimb cultural este la a doua ediție, fiind organizat cu sprijinul Organizației Jeuneusse en Romanie din Belgia, al Primăriei Niculițel și al Institutului de Cercetări Ecomuzeale (ICEM) Tulcea. Tinerii români și belgieni au socializat, au participat la excursii și s-au implicat activ în lucrările de excavare și protecție a siturilor arheologice descoperite recent în Niculițel.
Un articol de Răzvan PETRE
Un grup de 9 cercetași belgieni a participat timp de 10 zile la lucrările din șantierul arheologic al villei romane din incinta fostului C.A.P (lângă Baza Sportivă Multifuncţională) sub supravegherea și îndrumarea arheologului ICEM George Nuțu.
Lucrările de cercetare arheologică s-au concentrat pe instalația de încălzire tipic romană formată din suspensura (sistem de susținere a podelei din piloni pătrați din cărămidă) și hipocaustum (sistem de încălzire prin pardoseală al băilor romane).
Schimb de experiență
Activitățile cercetașilor belgieni nu s-au limitat la munca depusă pe șantierul arheologic. Timp de mai multe zile, ei au participat la excursii și schimburi culturale, alături de grupuri de elevi din Niculițel. Membrii ansamblului folcloric „Plai de Dor” le-au pregătit oaspeților un spectacol de dansuri populare românești. Apoi tinerii români și belgieni au participat împreună la excursii organizate în Municipiul Tulcea, respectiv pe litoralul românesc. Nu au fost omise nici atracțiile turistice din zona Niculițelului – Delta Dunării și ansamblul de mănăstiri nord-dobrogene.
„Unul din scopurile vizate prin aceste excursii a fost acela al depășirii barierelor de comunicare între copii” ne-a declarat primarul Florin Pascale: „Ai noștri au avut o ocazie excelentă de a-și exersa cunoștințele de limbă engleză și franceză, iar belgienii au început să <prindă> cuvinte românești. Dacă la început se înțelegeau mai mult prin semne, pe parcurs conversațiile au început să se lege.”
Cultura nu trece prin stomac, dar asta nu înseamnă că o masă bine gătită nu poate aduce aproape grupuri de persoane ce, aparent, au prea puține în comun. Acest fapt a fost dovedit cu prisosință de tinerii sosiți la Niculițel. După ce au avut ocazia de a gusta preparate tradiționale românești, ei și-au răsplătit gazdele cu mâncare tradițională belgiană. Festinul a avut loc în 21 iulie – Ziua Națională a Belgiei. „Pot spune că au gătit foarte bine” ne-a povestit primarul, care a avut ocazia să guste din preparatele belgiene.
Un proiect eficient
Aflată la a doua ediție, vizita cercetașilor belgieni este dovada faptului că nu este nevoie de sume colosale pentru a pune în practică un proiect îndrăzneț.
Tinerii belgienii participă la activitățile socio-culturale și la cele de pe șantierul arheologic strict pe bază de voluntariat. Primăria Niculițel le pune la dispoziție spațiul de cazare și cel de preparare și servire a mesei – respectiv Centrul de Zi din localitate, care în mod normal nu este utilizat pe perioada verii. Cheltuielile de transport și de subzistență ale cercetașilor sunt acoperite de părinți. Aceștia organizează, înainte de plecarea din Belgia, diferite concursuri, tombole și expoziții cu vânzare, fondurile strânse astfel fiind mai mult decât suficiente pentru a acoperi costurile excursiei în România. În felul acesta, toată lumea are de câștigat – tinerii din Niculițel și din Belgia se cunosc mai bine și pun bazele unui model de schimb intercultural, Primăria sprijină un proiect valoros fără a fi nevoită să acceseze instrumente de finanțare greoaie, iar săpăturile arheologice – altfel subfinanțate cronic prin Bugetul de Stat – pot progresa în ritm constant, pe bază de voluntariat.
Exemplul dat de Niculițel este unul care ar trebui urmat și de alte comunități locale din România, fie în parteneriat cu organizații din străinătate, fie pe baza inițiativei locale.
Villa romană de la Niculiţel, valorificarea unei descoperiri senzaționale
În anul 2009, la Niculițel au debutat lucrările pentru Baza Sportivă Multifuncțională. Spre surpriza constructorilor, pe amplasamentul propus pentru realizarea Bazei Sportive s-au descoperit ruine antice. Spre deosebire de alte locații din România, unde patrimoniul arheologic a fost lichidat rapid pentru a nu sta în calea investițiilor, la Niculițel s-a procedat ca la carte. Specialiștii Institutului de Cercetări Ecomuzeale (ICEM) Tulcea au descins la fața locului, iar autoritățile locale au decis schimbarea amplasamentului sălii de sport, pentru a nu fi pusă în pericol descoperirea arheologică.
Ulterior, pe un alt amplasament, o firmă care dorea să realizeze un siloz de cereale a descoperit, cu ocazia lucrărilor de descărcare arheologică, ruinele hipocaustului (instalație de încălzire a vechilor terme romane) la care au lucrat vara aceasta cercetașii belgieni.
Aceste descoperiri de dată recentă conturează, alături de bazilica martirilor și de celelalte vestigii valoroase excavate anterior, peisajul unei vetre de civilizație în zona Niculițelului. Pe dealul ce străjuiește comuna Niculițel, denumit de localnici „La Cetățuie” a fost descoperit un sistem de fortificații cu zid de apărare, dublat la poale de valuri de pământ.
În aceeași zonă au fost identificate cuptoare de ardere a ceramicii, dar și o baie romană, localizată în apropierea bazilicii martirice. De asemenea, arheologii tulceni au identificat și un elaborat sistem de alimentare cu apă – un izvor subteran fiind captat în acest scop. De la izvor, folosind forța gravitațională, apa era direcționată spre clădiri prin țevi de ceramică.
Prin grija arheologilor de la Institutul de Cercetări Ecomuzeale (ICEM) Tulcea, și cu ajutorul cercetașilor belgieni, anul acesta s-a reușit excavarea termelor, campania încheindu-se prin lucrări de protejare a sitului, acesta fiind acoperit cu straturi de folie de plastic și pământ, pentru a preveni degradarea.
Atât pentru specialiștii ICEM, cât și pentru Primăria Niculițel, scopul final al muncii de cercetare pe aceste situri arheologice este includerea lor în circuitul turistic.
O tradiție „întinerită”
Activitățile grupurilor de tineri belgieni în România au debutat în anul 1992, în baza unei relații dintre comunele Gesves (Provincia Namur – Belgia) și Berlu (Județul Hunedoara – România).
Finalitatea primelor proiecte a fost aceea de a organiza tabere de voluntariat în România pentru grupuri de tineri belgieni, pe timpul vacanțelor de vară, atât în scopul realizării unor activități distractive și educative pentru copiii români și pentru a le oferi tinerilor belgieni oportunitatea de a cunoaște cultura românească și îmbogăţirea reciprocă a cunoștințelor.
În iulie 2002, Asociația Solidaritate Horia-Quévy a devenit parte a acestui proiect, un prim grup de tineri cercetași belgieni deplasându-se în comuna partenera Horia (Județul Neamț).
Succesul acestei primei experiențe a determinat Asociația Solidaritate Horia-Quévy să continue proiectul, extinzându-l ulterior și la alte județe.
Din anul 2002 și până în prezent, la inițiativa și cu sprijinul Asociației Solidaritate Horia – Quévy, mai mult de 3.000 de cercetași belgieni s-au deplasat în România, fiind implicați în proiecte de renovare, de ecologizare sau de implicare în viața comunității prin participarea la muncile câmpului.
În ianuarie 2012, Asociația Solidaritate Horia-Quévy și-a schimbat numele în “Jeunes en Roumanie” (Tineri pentru România).
„În toamna anului 2013 mi s-a cerut printr-un e-mail o propunere de proiect pentru acești tineri cercetași belgieni. Având în vedere stadiul cercetărilor de la ruinele villei romane descoperită anterior la Niculițel, le-am propus deschiderea unui șantier arheologic pentru cercetare, conservare și punere în valoare a acestei descoperiri.
Dintre sutele de propuneri de proiecte primite din toată țara, acesta a fost singurul selectat din județul Tulcea” ne-a declarat primarul Pascale.
