Datorită unui proiect de cercetare care a primit 2,6 milioane de euro din finanţări UE, europenii se confruntă cu mai puţine perturbări la călătoria cu trenul în această vară. În cadrul proiectului ARRIVAL au fost elaborate softuri avansate care permit gestionarea mersului trenurilor în mod mai eficient şi soluţionarea perturbărilor în timp real, mai eficace, menţinând totodată acelaşi nivel de siguranţă. Operatorii feroviari de pe întreg teritoriul Europei aplică deja rezultatele acestei cercetări pentru a asigura o utilizarea mai eficientă a reţelelor de cale ferată, atât în ceea ce priveşte orarul trenurilor, cât şi soluţionarea perturbărilor neprevăzute. Algoritmii elaboraţi îşi pot găsi aplicaţii în alte domenii cum ar fi sistemele de navigaţie rutieră, sistemele industriale de gestionare a fluxului de lucru, comerţul electronic, reţelele peer-to-peer, reţele în tehnologie Grid şi sănătate.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Neelie Kroes, comisarul responsabil cu agenda …
Datorită unui proiect de cercetare care a primit 2,6 milioane de euro din finanţări UE, europenii se confruntă cu mai puţine perturbări la călătoria cu trenul în această vară. În cadrul proiectului ARRIVAL au fost elaborate softuri avansate care permit gestionarea mersului trenurilor în mod mai eficient şi soluţionarea perturbărilor în timp real, mai eficace, menţinând totodată acelaşi nivel de siguranţă. Operatorii feroviari de pe întreg teritoriul Europei aplică deja rezultatele acestei cercetări pentru a asigura o utilizarea mai eficientă a reţelelor de cale ferată, atât în ceea ce priveşte orarul trenurilor, cât şi soluţionarea perturbărilor neprevăzute. Algoritmii elaboraţi îşi pot găsi aplicaţii în alte domenii cum ar fi sistemele de navigaţie rutieră, sistemele industriale de gestionare a fluxului de lucru, comerţul electronic, reţelele peer-to-peer, reţele în tehnologie Grid şi sănătate.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Neelie Kroes, comisarul responsabil cu agenda digitală, a declarat: „Acest proiect de cercetare european de primă clasă permite unui număr mai mare de trenuri de călători, de mărfuri și bunuri să utilizeze aceeaşi infrastructură în siguranţă, sporind totodată punctualitatea şi gradul de satisfacţie a călătorilor, precum şi profitul operatorilor. Este o situaţie din care toată lumea are de câştigat.”
Pentru a se reduce la minim întârzierile la călătoria cu trenul, este necesar să se optimizeze gestionarea mersului trenurilor şi să se evite orice fel de efecte de domino pe care le pot provoca perturbările de trafic. Un tren de legătură ar trebui să aştepte sau să plece la timp? De obicei, ordinea în care trenurile folosesc liniile de cale ferată este fixă. Cum ar trebui realocate liniile în cazul unei întârzieri? Aceste decizii implică aspecte complicate de logistică şi un timp redus de actualizare a orarelor și de reducere la nivel minim a gradului de disconfort al pasagerilor.
În mod tradițional, operatorii feroviari rezolvau perturbările făcând apel într‑o foarte mică măsură la calculatoare (de obicei la softuri de grafică pentru a vizualiza evenimentele). Prin intermediul noilor metode se pot stabili un mers al trenurilor optim, precum şi ce ar trebui să se întâmple dacă trenurile au întârziere.
Succesul proiectului ARRIVAL se bazează pe elaborarea de noi algoritmi care pot fi folosiţi pentru a organiza gestionarea infrastructurii feroviare în mod mai eficient, de la mersul trenurilor, alocarea liniilor, repartizarea personalului şi încărcarea mărfurilor la soluţionarea perturbărilor – precum redirecţionarea trenurilor sau modificarea orarului acestora – în timp real.
Proiectul ARRIVAL a implicat noi concepte şi metode de cercetare algoritmice care au ameliorat în mod substanţial fundamentele teoretice necesare pentru a soluţiona în mod eficient problemele mari şi complexe de optimizare, cum sunt cele din reţelele de căi ferate. Proiectul a fost implementat deja cu succes în Țările de Jos, Germania și Elveţia. De exemplu, algoritmii ARRIVAL au fost utilizaţi la realizarea unui nou mers al trenurilor pentru sistemul feroviar olandez, care gestionează 5 500 de trenuri zilnic, astfel că acesta este acum unul dintre cele mai eficiente sisteme europene de căi ferate. În Berlin, timpul de aşteptare dintre trenuri în cadrul reţelei de metrou U-Bahn s-a redus de la 4 la 2 minute datorită aplicării algoritmilor ARRIVAL. Căile ferate elveţiene au implementat un mers al trenurilor optim, bazat pe algoritmii ARRIVAL, pentru trenurile suplimentare de pe liniile cu risc crescut, pe care operează atât trenuri de călători, cât şi de mărfuri.
Și alți operatori feroviari de pe teritoriul Europei sunt interesaţi să implementeze această tehnologie. Testele efectuate în Italia, în staţiile de tren din Palermo și Genova, au avut ca rezultat o reducere cu 25% a întârzierilor. Prin îmbunătăţirea eficienţei feroviare, noua tehnologie bazată pe algoritmi aduce beneficii tuturor europenilor care merg cu trenul. În medie, un european călătoreşte cu trenul aproape 800 km pe an.
Context
În perioada 2006-2009, cercetători de la 12 universităţi (din Grecia, Spania, Italia, Germania, Elveţia şi Țările de Jos) şi compania franceză de căi ferate SNCF (Société Nationale des Chemins de fer Français) au lucrat la proiectul ARRIVAL.
Prin proiectul de cercetare au fost elaboraţi algoritmi avansaţi de software care permit optimizarea serviciilor feroviare. Prin programul global de cercetare al Comisiei (Al Șaselea Program-cadru 2001‑2006), în cadrul schemei de cercetare Future and Emerging Technologies (FET), s‑au finanțat 2,6 milioane de euro din costul total de 3,2 milioane de euro. Această schemă sprijină cercetarea cu grad ridicat de risc în domeniul tehnologiei informaţiei.
Pentru mai multe detalii privind proiectul ARRIVAL, a se vedea:
http://arrival.cti.gr/index.php/Main/HomePage
La ICT 2010, cel mai amplu eveniment european al cercetării în domeniul TIC, care va avea loc la Bruxelles în perioada 27-29 septembrie 2010, vor fi prezentate mai multe povești de succes din domeniul cercetării TIC, finanţate de UE. Vor fi prezentate peste 100 de proiecte elaborate graţie finanţării UE, care reprezintă ultimele evoluţii în materie de tehnologii digitale. Jurnaliştii pot participa gratis după ce se înscriu la adresa web – click aici
Sursa:CE
