Partidul Național Liberal a lansat în dezbatere publică programul de guvernare „Dezvoltăm România”, 2021-2024. Programul cuprinde viziunea liberală asupra dezvoltării României și setează obiectivele prioritare ale următorilor patru ani de guvernare PNL: creșterea economică și ridicarea nivelului de trai; reforma marilor sisteme publice și modernizarea statului; siguranța cetățeanului, independența justiției și reforma constituțională.
I. NIVEL DE TRAI – Dezvoltarea României prin investiții în creșterea nivelului de trai
Cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în următorii 4 ani, cu un ritm de creștere de peste 6% în 2024;
Majorarea PIB-ul României cu peste 450 mld. Lei până la peste 1.500 mld. Lei la finalul anului 2024;
Peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie; Salariul mediu net va crește cu aproape 50% față de nivelul din 2020 și va ajunge la 1.000 Euro/lună în 2024;
Valoarea punctului de pensie va crește cu 46% până în 2024 față de 2019; Valoarea punctului de pensie crește de la 1.265 Lei în 2019 la 1.840 lei în 2024; Pensia medie anuală crește cu cca. 536 Lei până la aproape 2.000 Lei în 2024 față de nivelul din 2020.
II. FONDURI EUROPENE Peste 80 mld. Euro – Cel mai mare pachet de fonduri europene pentru investiții și dezvoltarea României:
33,5 mld. Euro prin Mecanismul pentru Redresare și Reziliență pentru reforme structurale și investiții pentru recuperarea creșterii economice; 26,8 mld. Euro pentru dezvoltare și investiții prin Politica de Coeziune; 18,76 mld. Euro pentru agricultură prin Politica Agricolă Comună, din care 12,3 mld. Euro pentru plăți directe pentru fermieri; 4 mld. Euro în cadrul Programului SURE pentru finanțarea măsurilor de sprijin pentru angajați și companii; 5 mld. Euro prin programele de finanțare de la BEI, BERD și Banca Mondială.
III. INFRASTRUCTURĂ– Se vor uni regiunile istorice ale României cu autostrăzi, drumuri expres și cale ferată de mare viteză prin închiderea coridoarelor pan-europene de transport.
Rutier: Se vor finaliza peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024 din care: 660 Km de autostradă: 320 Km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani – 6,09 mld. Lei; 160 Km din Autostrada Transilvania – 4,17 mld. Lei; 43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu (secțiunea 1 Sibiu-Boița și secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești) – 2,32 mld. Lei; 100 Km din Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord) – 4,93 mld. Lei; 24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2 – 549.33 mil. Lei; 14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2 – 1,36 mld. Lei. 310 Km Drum expres: 121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești – 3,15 mld. Lei; 13 Km – Drumul Expres Brăila-Galați – 530.312 mil. Lei; 98 km – Drum Expres Buzău-Brăila – 1,80 mld. Lei; 76 Km – Drum Expres Focșani-Brăila – 1,40 mld. Lei. Finalizăm podul suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură (1,99 mld. Lei). Demarăm proiecte noi de investiții în Moldova, Dobrogea și Regiunea de Sud din care: Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni – aprox. 311 Km, 35,85 mld. Lei; Autostrada A7, Pașcani-Suceava-Siret – 101 km, 2,18 mld. Lei; Autostrada A13, Brașov-Bacău – 165 km, 8,85 mld. Lei; Autostrada A13, Sibiu-Brașov – 125 km, 7,10 mld. Lei; Drumurile expres din zona Dobrogei: Brăila-Tulcea-Constanța – 172 km, 4,33 mld. Lei; Drum expres Tișița-Albița – 160 Km, 3,56 mld. Lei; Drum expres Ploiești-Găești – 74 Km, 1,67 mld. Lei; Drum expres Bacău-Piatra-Neamț – 61 Km, 1,12 mld. Lei; Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km, 1,41 mld. Lei; Autostrada Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km, 6,52 mld. Lei) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km, 3,31 mld. Lei), parte din coridorul de conectivitate a proiectelor analizate în cadrul Inițiativei celor 3 Mări. Demarăm lucrările la: Autostrada Nordului – 335 km, 6,68 mld. Lei; Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov – 113,6 km, 6,31 mld. Lei; Secțiunile 2, 3 și 4 din Autostrada Sibiu-Pitești – 79 km, 11,32 mld. Lei.
Feroviar: Creşterea vitezelor tehnice şi comerciale pe 1.000 Km din reţeaua feroviară: București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, PașcaniIași, București-Pitești – 1,7 mld. Lei; Reabilitarea liniei de cale ferată BrașovSighișoara-Simeria-Curtici: cca. 20 mld. Lei; Demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile: Timişoara-Arad-Caransebeş – 7,3 mld. Lei; Cluj-Episcopia Bihor – 7,1 mld. Lei; Craiova-Calafat – 2,5 mld. Lei; Craiova-Caransebeş – 11,2 mld. Lei; Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră – 9,5 mld. Lei; Predeal-Braşov – 4,5 mld. Lei.
Metrou: Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti; Finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piața Iancului – 2,65 mld. Lei; Lansarea în execuție a Magistralei 6 – legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă-1 Mai-Otopeni – 2,6 mld. Lei; Dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău-Florești-Cluj Napoca – 5,6 mld lei.
Naval: Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale: Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.
Aerian: Modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia, la Compania Națională Aeroporturi București, precum și la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca; Implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București în valoare de 4,77 mld. de Lei.
Infrastructura locală la standarde europene: 8 mld. de Lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități; 1 mld. Euro pentru racordarea localităților la rețelele de gaze – apel deschis în 2020; 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani. Modernizare infrastructură școlară pentru o Românie educată: 2.500 de creșe, grădinițe și școli – construcții noi și reabilitări; 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești; Reabilitarea a 8 centre universitare; 250 săli de sport școlare. Construirea de spitale noi moderne: 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova și 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare; Reabilitarea și modernizarea a 25 spitale județene și 110 spitale orășenești; 1.450 centre medicale în mediul rural.
Sport de performanță și sport de masă pentru toți:
12 complexuri sportive și 5 săli polivalente; 8 bazine olimpice și 5 patinoare artificiale; 400 baze sportive și 45 bazine didactice pentru înot; 10 centre sportive pentru sporturile olimpice.
Punerea în valoare a patrimoniul cultural: Conservăm și promovăm identitatea națională și culturală prin reabilitarea monumentelor istorice și a așezămintelor bisericești; 2 mld. de Lei pentru Cazinoul Constanța, Universitatea București, A.S.E., Opera din Iași, Colegiul Național „Carol I” din Craiova s.a. IV.
ECONOMIE- revenirea creșterii economice prin continuarea programelor din Planul „Reclădim România”
Programe financiar-bancare: Prelungirea amânării ratelor bancare până la 1 iulie 2021; Eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale pe o perioadă de 12 luni; Continuăm acordarea de garanții de stat pentru credite cu dobândă subvenționată prin IMM Invest și Eximbank – 30 mld. Lei; Accesul la finanțare și lichidități pentru companii prin IMM Leasing și IMM Factor – 5 mld. Lei; Noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agro-Invest, Cardul „I.C. Brătianu”, Venture IMM, Capital IMM etc. Programe de finanțare nerambursabilă: Lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism în valoare de 10 mld. Euro pentru perioada 2021-2027; Implementarea programului de granturi pentru repornire în industriile cele mai afectate cu o alocare de 1,5 mld. Euro – apel deschis în 2020; Supracontractarea proiectelor pentru microîntreprinderi și IMM-uri din Programul Operațional Regional – în implementare cu un buget de 1,13 mld. Euro; Contractarea granturilor pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de 330 mil. Euro – apeluri deschise în 2020; Implementarea sprijinului pentru antreprenoriat rural și tineri fermieri cu un buget de 300 mil. Euro – apeluri deschise în 2020. Scheme de ajutor de stat: Schema de ajutor de stat pentru investiții noi „Greenfield” cu un buget anual de 1,5 mld. Lei; Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget anual de 450 mil. lei; Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor înregistrate de companiile din HoReCa și turism în 2020 față de veniturile din 2019; Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor pentru chiriașii centrelor comerciale care și-au suspendat activitate în 2020 – 160 mil. Lei; Schema de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro; Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Au fost alocate încă 150 mil. Euro pentru următorii trei ani.
V. ENERGIE
Investiții strategice pentru securitatea energetică a României Investiții strategice în domeniul energiei nucleare în parteneriat cu SUA, Franța, Canada în valoare de 9 mld. Euro; Capacități energetice noi cu gaze naturale la Complexurile Oltenia și Hunedoara, Liberty Galați, ELCEN București, Drobeta Turnu Severin etc; Noi capacități hidroenergetice și din surse eoliene în valoare de 26 mld. Lei; Modernizarea rețelelor de transport a energiei electrice prin închiderea inelului de 400 kV al României și al municipiului București prin investiții de peste 1 mld. Euro; Modernizarea și extinderea sistemului național de transport al gazelor naturale – 9 mld. Lei;
Susținerea exploatările de gaze naturale din offshore de la Marea Neagră. Programe și scheme de ajutor de stat în domeniul energetic: Schema de ajutor pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi – 75 mil. Euro pe an; Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor expuse unui risc de relocare ca urmare a costului emisiilor de gaze cu efect de seră – 290 mil. Euro; Schema de ajutor de minimis „ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice – 200 mil. Euro; Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ – buget alocat 92 mil. Lei; Programul Casa Eficientă Energetic – buget alocat 429 mil. Lei pentru creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale.
VI. AGRICULTURĂ
Sprijin pentru dezvoltarea fermelor de familie și pentru comercializarea produselor românești. Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027; Investiții de 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină; Finanțăm rețele naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;
Susținerea investițiilor private în colectarea, depozitarea, stocarea și procesarea produselor agroalimentare pentru creșterea valorii adăugate a materiei prime – 430 mil. Euro; Alocare de 1 mld. Euro pentru investiții la nivelul fermelor în sector vegetal și zootehnic, din care, pentru ferma de familie aproximativ 200 mil. Euro; Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, cu teren agricol concesionat de la stat, până la 50 ha/fermier, prin alocarea sumei de aproximativ 520 mil. Euro; Finanțarea investițiilor în fermele ecologice care integrează funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum și alte scheme de calitate – 550 mil. Euro; Susținerea creării lanțurilor alimentare scurte „De la fermă la consumator”.
VII. MEDIU
Combaterea schimbărilor climatice și tranziția justă la o dezvoltare sustenabilă prin: Combaterea tăierilor ilegale de pădure prin îmbunătățirea continuă a sistemului de monitorizare SUMAL; Împăduriri masive – Plantarea a 220 milioane de puieți forestieri în perioada 2021-2024 – 650 mil. Euro; Reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi până în anul 2025; Combaterea eroziunii costiere cu un buget de 800 mil. Euro pentru reabilitarea a 11 sectoare de plajă și creșterea suprafeței acestora cu peste 240 de hectare; Îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național; Întărirea capacității de monitorizare și intervenție a comisarilor Gărzii Naționale de Mediu; Programe de finanțare în valoare de 830 mil. Euro pentru economie circulară, prevenirea riscurilor, calitatea aerului și biodiversitate.
MODERNIZAREA STATULUI ȘI REFORMA MARILOR SISTEME PUBLICE PROGRAM DE GUVERNARE 2021-2024
I. Administrație Debirocratizare, simplificare și eficientizare prin:
Planificarea bugetară și strategică participativă și ecologică; Descentralizarea competențelor și resurselor către administrația publică locală; Simplificarea administrativă și transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online; Sistem de recrutare și carieră în funcția publică bazat pe competență, integritate și performanță; Dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților administrației publice; Sistem unic de evidență a personalului bugetar pentru funcționarii publici: e-bugetar; Depolitizarea funcției publice și definirea pozițiilor politice în structura administrativă. Reforma electorală: Extinderea votului prin corespondență în țară; Revenirea la sistemul de alegere a primarilor cu majoritatea voturilor exprimate (2 tururi); Dublarea numărului de parlamentari alocați în prezent să reprezinte diaspora românească. Digitalizare accelerată prin: Aplicarea principiului „Digital first”, după care administrațiile publice de la toate nivelurile vor fi obligate să-și proiecteze politicile și strategiile; O nouă arhitectură digitală bazată pe identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online și infrastructura de tip cloud; Utilizarea extinsă a semnăturii electronice în administrația publică; Punct de contact unic electronic pentru cetățeni și companii prin refacerea PCUe și integrarea acestuia cu sistemul național de plăți ghiseul.ro; Servicii publice electronice disponibile și accesibile transfrontalier pe baza nodului european eIDAS; Migrarea serviciilor publice în cloud guvernamental; Dezvoltarea de sisteme de tip Open Data care vor permite un acces structurat al sectorului privat la patrimoniul de date publice; Refacerea sistemelor informatice implicate în „evenimentele de viață” ale cetățenilor și firmelor; Investiții în cresterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice.
II. FINANȚE PUBLICE ȘI FISCALITATE
Politici bugetare care sprijină creșterea economică, fără majorări de taxe și impozite, prin:
Consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice; Introducerea bugetării participative și a bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură; Alocarea financiară echilibrată de resurse din bugetul de stat și fonduri europene pentru reducerea deficitului excesiv pe termen mediu. Transformarea administrației fiscală în partenerul cetățenilor și companiilor: Reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații și depunerea electronică a tuturor formularelor și declarațiilor; Acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii platnici; Extindem mecanismul de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior. Informatizarea serviciilor ANAF în sprijinul mediului de afaceri: Extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghișeul.ro; Implementarea facturii electronice și interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale; Generalizarea utilizării semnăturii electronice și accesul de la distanță a bazelor de date; Implementarea proiectului SAF-T – o structură standardizată a informațiilor relevante pentru controalele fiscale.
III. MUNCĂ
Rezolvarea problemelor de muncă nesoluționate de mulți ani: Introducerea digitalizării în toate domeniile de activitate și la toate palierele de interacțiune cu cetățeanul; Abordarea personalizată și integrată în funcție de profilul beneficiarului care va primi asistență individuală specializată pentru toate serviciile și beneficii sociale, dar și consiliere și mediere pentru piața muncii sau pentru pensionare. Ocupare: Continuarea măsurilor de sprijin a angajaților și angajatorilor în perioada post-pandemie Covid-19, inclusiv prin susținerea acestora din fonduri europene sau alte mecanisme – 4 mld. Euro prin Programul SURE; Eficientizarea politicii de ocupare și de stimulare a muncii pentru a oferi servicii competitive atât angajatorilor, cât și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, adaptate inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilități și solicitărilor românilor din diaspora; Sprijin pentru fomarea continuă a angajaților pentru creșterea competențelor și a productivității muncii; Descurajarea dependenței persoanelor apte de muncă de ajutoare sociale și sistarea acestora pentru cine refuză ofertele de muncă; Digitalizarea relațiilor de muncă prin utilizarea semnăturii electronice. Pensii: Aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie; Evaluarea impactului Legii pensiilor din sistemul public pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii; Creșterea anuală a punctului de pensie în funcție de rata inflației și de majorarea salariului mediu brut pe economie; Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual până la 4,75% în 2024; Flexibilizarea și dezvoltarea legislației de pensii facultative. Protecție socială: Dublarea alocațiilor pentru copii, conform calendarului început în august 2020, până la 1 iulie 2022; Aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității.
IV. SĂNĂTATE
Depășirea crizei sanitare Sars Cov-2 și reclădirea sistemul medical prin: Asigurarea managementului financiar, logistic și sanitar al tuturor resurselor existente și organizarea acestora în funcție de evoluția epidemiologică; Pregătirea logistică a distribuției vaccinului anti-Sars-Cov2 și implementarea unei strategii eficiente de vaccinare – primul trimestru din 2021. Modernizarea sistemului medical din România la standarde europene: Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB; Utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 în valoare de peste 4,6 mld. Euro.
Finalizarea celui mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, derulat în 2020 prin POIM, cu 297 de proiecte în valoare de 1,3 mld. Euro; Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursă alternativă de finanțare. Resurse umane Creștem numărul locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare pentru păstrarea lor în țară. Prevenția Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie cu o creștere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS la 10% până în anul 2024; Încurajarea prevenției în sănătate prin campanii de informare a vaccinării și aprovizionarea sistemului sanitar cu vaccinuri; Extinderea programelor naţionale de screening și finanțarea acestora cu fonduri de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă. Digitalizare Înființarea agenției e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din sistemul de sănătate; Optimizarea Dosarului Electronic de Sănătate și extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei.
V. EDUCAȚIE
România Educată, Reforma carierei didactice: profesioniști în educație prin flexibilizarea formării inițiale, formarea continuă, politici meritocratice de salarizare, stimularea abordărilor transdisciplinare; Profesionalizarea guvernanței sistemului de educație și a managementului instituțiilor de învățământ; Digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date; Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ până la începutul anului școlar 2022-2023; Promovarea integrității și eticii în sistemul educațional prin realizarea unui Registru Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studiu.
Preșcolar
Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani să crească până în anul 2025; Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025. Preuniversitar Generalizarea programelor after school în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite de acestea; Generalizarea etapizată a programului de asigurare a unei mese calde în școli pentru toți copiii din medii defavorizate; Aplicarea unui sistem unitar la nivel național de acordare a burselor pentru elevi fără discriminare în funcție de resursele bugetare ale comunităților locale; Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii – un consilier școlar la fiecare 400 de copii/elevi; Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil; Dezvoltarea platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaționale digitale ale elevilor; Dezvoltarea programelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar până la 30% din totalul programelor de educație profesională. Universitar
Consolidarea autonomiei universitare în sensul flexibilizării utilizării finanțării de bază și veniturilor proprii; Creșterea competitivității în plan internațional, prin încurajarea creării de consorții universitare performante; Asigurarea sprijinului financiar pentru studenți prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studențești; Dezvoltarea cercetării în universități prin finanțarea universităților publice în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare și infrastructurile de cercetare necesare; Evaluarea și reforma școlilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calității procesului educațional din cadrul acestui parcurs academic; Stimularea cooperării public – privat ca motor al inovării, prin creșterea eficienței instrumentelor de finanțare și valorificarea economică a rezultatelor cercetării.
VI. TINERET ȘI SPORT
Renașterea sportului de masă ca suport pentru performanță Tineret Dezvoltarea infrastructurii fizice, a resurselor umane și a standardelor pentru activitățile derulate în cadrul rețelelor fizice: centre de tineret, centre de agrement, Case de Cultură ale Studenților – 370 mil. Euro; Susținerea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin acordarea de facilități fiscale tinerilor pentru demararea propriei afaceri; Acordarea de facilități pentru agenții economici care angajează tineri din medii defavorizate. Sport Programul Național „Educație prin sport” pentru creșterea numărului de practicanți și pentru promovarea rolului educativ și social al sportului în rândul populației, la un nivel de 80.000 de practicanți pe an; Promovarea unor programe la nivel național pentru creșterea bazei de selecție pentru sportul de performanță și a numărului sportivilor legitimați; Dezvoltarea infrastructurii sportive printr-un plan de investiții integrat, prin colaborarea autorităților publice centrale, a celor locale și a sectorului privat; Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea echipamentelor și a tehnologiilor asistive pentru practicarea activității fizice și a sportului.
VII. CULTURĂ ȘI PATRIMONIU
Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro; Realizarea cadrului legal necesar pentru salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială a patrimoniului UNESCO și continuarea demersurilor pentru înscrierea Roșia Montană; Sprijinirea Programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii; Continuarea campaniei de achiziție de artă contemporană și transformarea acesteia într-un program permanent al Ministerului Culturii; Realizarea Muzeului Național al Ororilor Comunismului și a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.
C. JUSTIȚIE, SIGURANȚA CETĂȚEANULUI, APĂRARE NAȚIONALĂ ȘI POLITICA EXTERNĂ
I. JUSTIȚIE-Justiție egală și independentă pentru toți.
Inițierea procesului de revizuire a Constituției pentru implementarea rezultatului Referendumului pentru Justiție din 2019 și a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României propus de Președintele României, Klaus Iohannis; Revizuirea legilor justiției în acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO; Reforma Curții Constituționale în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental pentru democrație; Modificarea cadrului legal pentru a asigura independența judecătorilor și procurorilor, răspunderea efectivă a magistraților și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri; Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; Cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO); Implementarea planului naţional de digitalizare a sistemului judiciar care cuprinde atât digitalizarea structurii Ministerului Justiţiei cât şi digitalizarea întregii activităţi a instanţelor de judecată.
II. SIGURANȚĂ PUBLICĂ-Protejarea dreptul românilor la viață și la proprietate
Modernizarea instituțiilor de ordine publică, pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și societății; Asigurarea intervenției și reacției rapidă a forțelor de ordine pentru impunerea respectării legii; Consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalității printr-o prezență activă în segmentul stradal, în locurile și mediile cu potențial infracțional; Acțiuni prioritare: siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice și a agresiunilor de natură sexuală; Dezvoltarea continuă a capabilităților de răspuns în situații de urgență și de protecție civilă; Simplificarea administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice de ordine publică și de evidență a populației.
III. APĂRARE- Apărăm România împreună cu partenerii noștri strategici NATO, UE și SUA
Creşterea relevanţei strategice a României în NATO, UE și în cadrul parteneriatului cu SUA; Asigurarea minimului de 2% din PIB pentru Apărare, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare; Consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare în Sud-Estul Europei şi regiunea Mării Negre; Gestionarea riscurilor și amenințărilor din mediul virtual prin creșterea rezilienței bazate pe comunicații civile, inclusiv 5G; Consolidarea industriei de apărare și a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susținerea participării industriei naționale de apărare la proiectele care vizeză capabilități prioritare pentru România; Revizuirea cadrului normativ aplicabil pentru soluționare problemelor sociale ale personalului militar și și a urmașilor celor decedați în acțiuni militare.
IV. POLITICA EXTERNĂ Refacerea credibilitatea Guvernului în plan european și internațional Aducem România în primul rând al statelor din Uniunea Europeană pentru influențarea deciziilor europene în beneficiul tuturor românilor
Continuarea demersurilor pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro; Consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA în domeniul apărării, energetic și de comunicații; Valorificarea potențialul de interconectare al României prezentat de Inițiativa celor 3 Mări în plan politic, economic și strategic; Continuarea susținerii parcursului european al Republicii Moldova prin sprijinul oferit de România, inclusiv cel financiar; Susținerea redimensionării și modernizării rețelei consulare a României pentru oferirea de servicii, asistență și protecție consulară de înaltă calitate tuturor românilor.
