Grupurile organizate de braconieri acţionează nestingherit sub protecţia oamenilor legii
Anul 2008 reprezintă pentru majoritatea celor care practică pescuitul sportiv unul dintre cei mai slabi ani din ultimi 20, privind mărimea şi frecvenţa capturilor de peşte. Pentru mulţi împătimiţi ai acestui sport, pescuitul la Dunăre reprezintă singurul pescuit care-ţi rezervă plăcerea de a te relaxa şi de a captura peşte crescut în condiţii naturale, fără ca cineva să fi intervenit în vreun fel pentru „îngrăşarea” lui artificială, aşa cum se procedează mai în toate bălţile private. Din păcate însă, pescuitul la Dunăre a devenit o chestiune frustrantă, mai ales când observi că ilegalităţile şi masacrul ce se petrece sub ochii tăi, este întreţinut de oameni care nu au de-a face cu sportivitatea. Aceştia din urmă au ales ca unică formă de înavuţire pescuitul ilegal, pentru acest scop folosind metode care au decimat şi decimează în continuiare întreaga faună acvatică a Dunării. Pescuitul cu curent electric este metoda care dă cele mai bune rezultate în comparaţie cu pescuitul cu setca monofilament sau alte metode. Începând de la Ostrov, în sudul malului dobrogean al Dunării şi terminând cu Delta Dunării, braconajul cu curent electric face ravagii. Vizavi de acest aspect, reporterii DEZVĂLUIRI au efectuat o serie de descinderi de documentare în mai multe locaţii aflate în zonele despre care se ştia că acolo acţionează astfel de grupări de braconieri.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Astfel, din 15 locaţii printre care se numără localităţile riverane Dunării, Ostrov, Oltina, Rasova, Cernavodă, Seimeni, Capidava, Hârşova, Vadu Oii, Măcin, Isaccea, Tulcea, zona Sireasa, Sulina, etc., braconajul cu curent electric este în floare. În absolut toate aceste locaţii, pescarii autohtoni au declarat că grupurile de barconieri acţionează sub protecţia Poliţiei de Frontieră. De altfel, fără excepţie, în punctele denumite mai sus, oamenii de rând au aproape toţi o explicaţie şablon: „Ia uite ce maşini au ăştia… de unde atâţia bani într-o comunitate aşa de mică şi săracă (…) toţi poliţaii îşi iau partea şi tac din gură, dacă mă prinde pe mine cu o setcă, mă face de-un dosar penal, pe când pe ăştia îi lasă în pace, că-s producătorii lor…” .
Infractorii mituiesc cu peşte poliţiştii de frontieră
În urmă cu trei săptămâni, reporterii DEZVĂLUIRI au fost martorii unei scene în care doi braconieri acţionau pe timp de noapte cu curent electric la piciorul podului rutier Giurgeni-Vadu Oii. La baza podului, pe malul dobrogean se află un post al Poliţiei de Frontieră. Acel loc, de lângă pod, este renumit printre pescarii sportivi, acolo prinzându-se capturi record de crap şi somn. Din păcate, din lunile mai-iunie 2008, locul a devenit aproape pustiu deoarece peştele din zonă a fost decimat. Pescarii vin şi stau cu zilele degeaba, prada mult visată rămănând doar la faza de iluzie. Revenind la faza de acum trei săptămâni, după lungi aşteptări, în speranţa că cineva dintre cei puţini aflaţi pe malul Dunării va prinde măcar un peşte amărât, un locuitor al satului Vadu Oii, a venit şi a spus pescarilor din zonă cu un surâs amar pe faţă: „Nu vă mai pierdeţi vremea, uite-i pe ăia de acolo cu barca de la piciorul podului… dau la curent. Au disperat tot peştele de aici, de mai bine de două luni… noi nu mai prindem nimic nici la plase… iar ăştia de aici (Poliţia de Frontieră n.r.) se prefac că nu-i văd”. Spusele omului au fost confirmate târziu în noapte, când barca cu pricina a acostat iniţial chiar la pontonul Poliţiei de Frontieră, unul dintre cei doi braconieri au aruncat un sac cu peşte pe ponton după care a fluierat de două ori şi apoi barca a dispărut pe Dunăre, spre Hărşova. După plecarea bărcii, un individ a ieşit din zona postului de Poliţie, a luat sacul cu peşte şi s-a întors de unde a venit. Pontonul la care a acostat barca braconierilor adăpostea două din şalupele rapide ale Poliţiei de Frontieră.
Curentul electric distruge ireversibil ecosistemele
Curentul electric are influenţe mari asupra vietăţilor din apă. La plante, schimburile metalice se fac prin procesul de osmoză ce are loc la nivelul membranei celulare. Şocul provocat de curentul electric schimbă polaritatea membranei dipolare a celulei. Prin schimbarea polarităţii sunt primiţi în celulă ioni care nu erau acceptaţi în mod obişnuit şi sunt respinşi o parte din ionii care sunt necesari plantei. Astfel se dereglează metabolismul plantei. La intensităţi mari ale curentului electric are loc un blocaj membranar şi planta moare. La aceeaşi intensitate a curentului electric plantele superioare sunt mult mai afectate, rezistenţa scăzând proporţional cu gradul de evoluţie. În cazul animalelor, curentul electric atacă sistemul nervos, provoacă oprirea inimii. La vietăţile mai mari, cum ar fi peştii, şocul produs de curent rupe coloana vertebrală.
La intensităţi mari, moartea este instantanee, iar la intensităţi mici, datorită conductibilităţii electrice a apei, majoritatea animalelor scapă, dar nu fără urmări: peştii electrocutaţi rămân sterili, deci se periclitează continuitatea speciei. Folosirea acestor metode de braconat duce la omorârea peştilor adulţi, dar şi a puietului, care moare în masă datorită sensibilităţii lui crescute.
Dacă s-ar aplica Legea, puşcăriile ar duhni a peşte
Conform Legii 192 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, infracţiunile şi contravenţiile la regimul piscicol cu referire directă la braconajul piscicol, sunt foarte bine stabilite. Deci braconajul poate fi încadrat şi la contravenţie, şi la infracţiuni, depinde de gravitatea faptei.
Art. 61. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la patru ani sau cu amendă penală de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu ostia, cu japca şi cu orice alte unelte înţepătoare şi agăţătoare;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;
c) pescuitul sturionilor şi al lostriţei, sub dimensiunile legale, în alte scopuri decât pentru repopulare;
d) reducerea debitului şi a volumului de apă în amenajările piscicole şi pe cursurile de apă, în scop de braconaj;
e) pescuitul cu năvoade, voloace, crâsnice, setci, ave, prostovoale, vârşe, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial, fără autorizaţie sau permis de pescuit;
f) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj;
g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiurile sub dimensiunile minime prevăzute de lege;
h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau terenurile inundabile;
i) procurarea, transportul şi comercializarea ilegală a peştelui, icrelor şi produselor din peşte;
j) furtul de peşte prin orice mijloace şi metode, din amenajările piscicole.
