Localizarea actuală a zăcămintelor de gaze de şist ale României erau cunoscute încă din anii 1930
Enciclopedia României, editată în perioada domniei regelui Carol al II lea, arată că bogăţiile subsolului ţării noastre erau bine şi minuţios localizate, această activitate de prospectare şi cercetare geologică fiind efectuată de cercetători unguri şi nemţi. Printre zonele bogate în zăcăminte de aur, argint, fier, cărbune, petrol şi alte astfel de resurse minerale, în această carte document am descoperit şi menţiuni legate de gazele de şist şi o hartă în care figurează zonele din Dobrogea şi din ţară, acolo unde , azi, compania americană Chevron intenţionează să exploateze aceste resurse. Acest fapt denotă că procedeul obţinerii gazului metan din rocile de şist era cunoscut şi aplicat ( ce-i drept, foarte restrâns) încă de acum 80 de ani. Totodată, cei care au efectuat aceste investigaţii geologice au fost, aşa cum am spus şi la început, unguri şi nemţi. Cercetătorii unguri au prospectat mai ales zonele din Transilvania, iar cei nemţi zonele din subcarpaţii orientali, cei de curbură, Moldova şi Dobrogea (minele de cupru din Dobrogea, în special cele de la Altîntepe şi Iulia (Tulcea), au fost prospectate şi la un moment dat exploatate de nemţi).
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Americanii erau la noi încă din anii ‘30
Industria extractivă românească din anii domniei lui Carol al II lea, era dominată de tehnica 
straină, în special cea americană sau germană. Aşa că bunicii celor de la Chevron erau deja prezenţi în România, cu procedeul cunoscut la acea vreme sub denumirea de „metoda packerului american de fund”. Acest gen de tehnică este aproape identică cu cel pe care-l vor folosi cei de la Chevron acum în România. În schimb, în paginile acestei Enciclopedii, la capitolul legat de tehnciile de explorare a zăcămintelor de gaze, se specifică foarte clar că „exploatarea unui zăcământ se poate face în bune condiţiuni numai după ce explorarea lui a procurat date precise asupra profilului stratigrafic şi se cunoaşte succesiunea şi conţinutul straturilor, evitându-se o potenţială contaminare a apelor freatice cu lichide tehnologice.” Cum la acea vreme, tehnologia materialelor era cu mult mai în urmă decât cea din zilele noastre, procedeele de foraj şi extracţie care necesitau sisteme de securitate foarte avansate vizavi de contaminarea apelor freatice nu erau folosite. Ba chiar şi baza legală a statului român era foarte strictă şi restrictivă vizavi de resursele subsolului. În special în cazul rezervelor de gaz, statul român se supunea Legii ungare Nr. II din 17 ianuarie 1911, prin care subsolul de gaz metan era declarat ca proprietate exclusivă a statului român şi cu drept exclusiv de exploatare. Bineânţeles că acest fapt nu obstrucţiona în nici un fel folosirea de tehnici şi tehnologii străine, firmele americane, germane sau ungureşti rezumându-se doar la exploatarea utilajelor, produsul extras fiind exclusiv şi în totalitate beneficiul statului român.
Infracţiunea de subminare a economiei naţionale s-a scos din Codul Penal
Reveniţi pe plaiurile româneşti după încetarea războiului rece, noua generaţie de petrolişti americani îşi iau acum în serios moştenirea lăsată de bunicii lor care ne-au fost oaspeţi acum 70 de ani. De fapt Chevron nu face altceva decât să verifice cu sisteme mult mai avansate locurile de prospecţiune descoperite de înaintaşii lor, locuri cartografiate şi arhivate minuţios de înaintaşii lor. Astfel că locuri ca Bârlad din jud.Vaslui; Voivozi, Tria, Băile Felix, Tulca din jud. Bihor; Adea şi Curtici din jud. Arad; Periam, Biled, Păuliş, Parţa, Buziaş, Crai din jud. Timiş; Măcin şi Babadag din jud Tulcea şi Capidava, Eforie, Costineşti, Vama Veche şi Amamclisi din Constanţa, sunt locaţii care de fapt erau cunoscute de cei de la Chevron de multă vreme. Cum era de aşteptat, combinaţia din reprezentanţi ai statului român şi cei de la Chevron s-a făcut pe şest, contractul de cesionare a resurselor de gaz fiind ca în multe alte cazuri secretizat. Din Codul Penal s-a scos infracţiunea de subminare a economiei naţionale, aşa că băieţii deştepţi pot acum să ne râdă în faţă, ei cu buzunarele pline, noi cu facturile umflate la gaze. Gigantul Chevron a câştigat deja dreptul de a extrage aceste rezerve din Transilvania, nordul Moldovei şi sudul Dobrogei, în fiecare din zonele amintite de pe suprafeţe de 2.500 de kilometri pătraţi.
Chevron ne încearcă apa… cu sonda
Spre deosebire de gazul natural convenţional care se află în domuri şi pungi şi care poate fi obţinut prin forare, gazul de şist este ceva mai greu de extras. Şi asta pentru că se află la o adâncime mult mai mare şi este disipat în roci. Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci şi se generează o explozie pentru a crea o presiune de strivire foarte mare a stratului poros de roci care reţine gazul. Gazul astfel eliberat urmează să fie scos la suprafaţă cu ajutorul apei tratate cu substanţe chimice. Metoda de extragere, numită şi fracţionare hidraulică sau fracking se face prin utilizarea unor substante periculoase, cancerigene, care se adaugă în apa tehnică de lucru, iar forarea la marea adâncime va afecta pânza freatică. Este posibil să se producă cutremure, deoarece în urma procedurilor de aplicare a şocurilor ori prin explozie ori prin curent electric se produc inevitabil destabilizări ale straturilor de rocă.
Anglia, Irlanda, Franţa, Africa de Sud şi Bulgaria au interzis prin lege explotarea prin fracking
Marea Britanie a oprit toate exploatările ca urmare a cutremurelor declanşate în zona Blackpool, iar în landul german Westfalia-Renania de Nord, parlamentul local se pregăteşte să adopte un moratoriu în această privinţă. O puternică activitate seismică produsă recent în apropierea unui puţ de extracţie din Marea Britanie a fost pusă pe seama fracturării hidraulice şi operaţiunile au fost stopate (compania britanică Cuadrilla Resources a oprit în luna iunie 2011 lucrările după protestele localnicilor din nord‑vestul Angliei, speriaţi de frecvenţa şi amplitudinea crescândă a cutremurelor. În Africa de Sud, populaţia a urmat modelul francez, impunând guvernului Sud African să declare un moratoriu asupra acestui procedeu de extracţie. Americani sunt şi ei îngrijoraţi de impactul de mediu al fracturării hidraulice, în Oklahoma, unde există peste o sută de mii de sonde de exploatare, a avut loc acum câţiva ani cel mai puternic cutremur cunoscut în istoria statului.
