Traseul Autostrăzii trebuie reproiectat
La nici două luni de la reînceperea lucrărilor, construcţia Autostrăzii A2 este în impas. După ce au ignorat, timp de trei ani, avertizările arheologilor, oficialii Ministerului Transporturilor au trebuit să recunoască faptul că actualul proiect al autostrăzii este imposibil de pus în practică. În concluzie, în momentul de faţă, compania care câştigase licitaţia pentru segmentul Cernavodă – Medgidia, în loc să construiască, s-a apucat de redesenat planul autostrăzii. Ei au propus deja un nou traseu, care să ocolească siturile arheologice de importanţă universală, peste care se suprapunea vechiul traseu.
Un articol de Răzvan PETRE
Secţiunea Cernavodă – Medgidia nu este singura cu probleme. Proiectul centurii ocolitoare a Municipiului Constanţa, tot din cauza ignoranţei specialiştilor care au realizat studiul de fezabilitate, se suprapune cu un vechi sat roman, a cărui cercetare ar putea bloca lucrările luni sau ani de zile. În plus, tot pe centură, mai există încă terenuri care nu au fost expropriate. În această situaţie, finalizarea lucrărilor la termen, în 2011, rămâne doar un vis frumos, din care Ministerul Transporturilor a început să se trezească…
Aşa cum scriam în urmă cu o lună, Autostrada Soarelui avea o problemă fundamentală: Nimeni din Ministerul Transporturilor şi nici unul dintre specialiştii care au realizat Studiul de Fezabilitate nu au pus măcar mâna pe telefon să ia legătura cu un specialist în arheologie. Această omisiune s-a dovedit a fi o greşeală gravă, pentru că Dobrogea, în general, şi zona Cernavodă – Constanţa, în particular, sunt pline de vestigii arheologice. Ignoranţa oficialilor a născut un monstru de autostradă, care, între Cernavodă şi Medgidia, ar fi trebuit să se suprapună cu două castre romane – monumente arheologice de clasa A, de importanţă naţională şi, potenţial, de importanţă universală. Întrucât lucrările în zona acestor castre nu se puteau face fără acordul Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA), Ministerul Transporturilor i-a abordat pe arheologi, în ceasul al doisprezecelea. Răspunsul CNA a venit pe loc: „Nu vom da descărcare de sarcină arheologică. Mutaţi autostrada!” Luând legătura cu Alexandru Suceveanu, reputat arheolog şi membru al CNA, am aflat că, de mai bine de trei ani, arheologii i-au avertizat pe cei de la Ministerul Transporturilor asupra siturilor arheologice de pe traseu, punctul lor de vedere fiind, însă, complet ignorat. Situaţia ne-a fost descrisă, de căter mai mulţi arheologi constănţeni, cu următoarele cuvinte: „Ministerul Transporturilor nu vine niciodată să ne ceară părerea, decât atunci când se dă cu capul de vreo problemă…”
Autostrada cu furnici – ba e aici, ba nu e aici!
În urmă cu nici şase luni, Ministrul Transporturilor anunţa, cu mare pompă, reluarea lucrărilor la Autostrada Soarelui. Puţine zile după aceea, Radu Berceanu afla, pentru prima oară în viaţa lui, că pe traseul ales pentru A2 există situri arheologice. Totuşi, la termenul anunţat, firmele care câştigaseră licitaţia de proiectare şi construcţie se apucau de treabă. La Cernavodă, după ce au jalonat sute de hectare de teren şi după ce au făcut sondaje şi studii topometrice, constructorii de la firma Colas au fost anunţaţi că au muncit degeaba şi că traseul autostrăzii trebuie schimbat. Deocamdată e neclar cine va plăti costul lucrărilor inutile, dar executate deja.
Având în vedere, de data aceasta, obiecţiunile arheologilor, Colas a venit cu un nou plan. În acesta, autostrada este deviată mai la sud, pentru a ocoli castrele romane şi zidul de piatră care străbate Dobrogea, de la vest la est. În total, sunt afectaţi cicra 13 kilometri din cei 19 ai secţiunii Cernavodă – Medgidia. De asemenea, bucla pe care noul traseu o face, faţă de ruta iniţială, va însemna, mai mult ca sigur, lungirea cu câţiva kilometri a autostrăzii. Pentru a nu opri cu totul lucrările, Colas vrea să demareze, între timp, lucrările înspre capetele segmentului Cernavodă – Medgidia, acolo unde nu sunt probleme.
Arheologii constănţeni aşteaptă
Pentru a lămuri lucrurile, am încercat să luăm legătura cu constructorul secţiunii Cernavodă – Medgidia. După ce am fost plimbaţi de la Constanţa, la Bucureşti şi înapoi, am ajuns la Colas Cernavodă – divizia companiei care are în portofoliu lucrarea în cauză. Aici am fost amânaţi trei zile, după care ni s-a comunicat, scurt, că „firma este în organizare, deci nu dă interviuri la presă!”
Deocamdată, la Constanţa domneşte liniştea. Nici la Muzeul de Arheologie, nici la Direcţia Judeţeană de Cultură nu se ştie mai nimic. Constructorii de la Colas au avansat un nou proiect pentru autostradă, dar nu au cerut avizul arheologilor constănţeni pentru el. Oficial, Colas poate apela la orice instituţie cu competenţă în domeniul arheologiei, pentru a-i consilia asupra problemelor în domeniu, indiferent dacă este vorba de arheologii constănţeni, de cei bucureşteni, sau chiar de Comisia Naţională de Arheologie. La fel ca în ultimii trei ani, arheologii constănţeni sunt dispuşi să îşi dea concursul, pentru realizarea autostrăzii, dar nimeni nu îi bagă în seamă…
Şoseaua de centură – o salbă de probleme
În momentul în care au văzut planul iniţial al autostrăzii, arheologii constănţeni au rămas mască: În desenul tehnic realizat cu ocazia studiului de fezabilitate, singurele obiective arheologice luate în seamă erau Valul lui Traian şi două obiective punctiforme, lângă oraşul lui Ovidiu. Ori, aşa cum ne-a explicat arheologul constănţean Constantin Băjenaru, zona Constanţei este plină de vestigii. Fiind vorba de o veche zonă de locuire, pe o rază de 10-20 de kilometri în jurul Constanţei pot fi identificate aşezări getice, elenistice, romane şi chiar unele aşezări aparţinând culturii Hamangia. Astfel, devine din ce în ce mai clar că proiectul autostrăzii a fost făcut din birou, fără ca la conceperea lui să fi participat vreo persoană cu minime cunoştinţe de arheologie.
Din această cauză, până în momentul de faţă, din cei 22 de kilometri ai şoselei de centură, doar 5 kilometri au primit certificat de descărcare arheologică. Arheologii sapă de zor o aşezare getică, o necropolă şi o vilă romană, iar constructorii de la Astaldi lucrează din loc în loc…
Ignoranţa proiectanţilor a făcut ca, în zona kilometrului 9 din şoseaua de centură, proiectul să se suprapună unui sat roman, pe care îl taie de-a curmezişul. Constantin Băjenaru estimează că acesta va fi cel mai greu sit de pe traseul şoselei, cercetarea lui putând dura luni de zile, în funcţie de descoperirile făcute şi de forţa de muncă de care vor dispune arheologii. De asemenea, arheologul constănţean nu a exclus posibilitatea ca în acest sit să fie descoperit un obiectiv important (cum ar fi un templu, un monument, sau altă clădire valoroasă). În acest caz, toată şoseaua de centură ar putea fi dată peste cap, soluţiile tehnice putând varia de la mutarea autostrăzii, la construirea unui gigantic pasaj, care să permită prezervarea vestigiilor in situ. Pe lângă aceste probleme de natură arheologică, şoseaua de centură se mai află în impas şi datorită faptului că, pe o secţiune de câţiva kilometri, situaţia terenurilor este incertă, procesul de expropriere nefiind finalizat.
După dezastrul de la Autostrada Soarelui, Guvernul şi-a învăţat lecţia
Problemele de natură arheologică, ignorate de către oficialii din Ministerul Transporturilor, au dat proiectul autostrăzii peste cap. Termenul ambiţios – 2011 – este imposibil de atins. Din fericire, Guvernul pare să fi învăţat lecţia dură pe care proiectarea dezastruoasă a Autostrăzii Soarelui le-a predat-o. Astfel, în urmă cu puţin timp (actul nu a ajuns încă, spre publicare, la Monitorul Oficial), Ministerul Transporturilor şi Ministerul Culturii au dispus crearea unei Comisii interministeriale care să aibă în vedere, printre altele, „corelarea fazei Studiului de Fezabilitate sau a Proiectului tehnic, cu derularea studiilor de diagnostic arheologic”. Altfel spus, această comisie va coordona activităţile de cercetare arheologică a zonelor propuse pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, pentru ca, pe viitor, arheologii să îşi poată face treaba din timp, fără a fi necesar ca, pentru acest lucru, construcţiile să fie oprite. Cooptat în această comisie, arheologul constănţean Constantin Băjenaru ne-a declarat că acest organism se află în faza constituirii, urmând ca, după ce discuţiile preliminare să se încheie, Comisia interministerială să supervizeze cercetarea arheologică şi lucrările de la Autostrada Soarelui, Autostrada Transilvania şi celelalte proiecte similare.
