Lucrările la Autostrada Soarelui, lăsată neterminată în ultimii patru ani, sunt pe cale să fie reluate. După ce, în toamana anului trecut, Compania Naţională de Autostrăzi a organizat licitaţiile, iată că anul acesta se preconizează începerea lucrărilor. Din motive necunoscute publicului larg, oficialii de la Bucureşti au decis, la fel ca în cazul perţiunii de autostradă ce uneşte Capitala de Cernavodă, să împartă bucăţica de drum pe mai multe segmente, activităţile de construcţie fiind repartizate către trei companii sau consorţii. Prima mişcare a fost făcută de reprezentanţii Colas România, care, în cadrul unui eveniment găzduit de Primăria Cernavodă, au anunţat demararea lucrărilor la sectorul Cernavodă – Medgidia.
Un articol de Răzvan PETRE
Autostrada Cernavodă – Constanţa, făcută bucăţi
Deşi sectorul de drum ce leagă tronsonul existent al Autostrăzii Soarelui cu punctul terminus – Constanţa – are doar 50 de kilometri, oficialii au decis să îl împartă în două bucăţi mai mici. De asemenea, proiectului i s-a adăugat şi noua şosea de centură a Constanţei, ceea ce face ca lucrarea de construcţie a tronsonului Cernavodă – Constanţa să facă obiectul a trei licitaţii. Astfel, primul tronson, lung de 19 kilometri, între Cernavodă şi Medgidia, va costa 180 de milioane de euro, fiind construit de firma Colas România, iar al doilea, între Medgidia şi Constanţa, lung de 31 de kilometri, va costa 168 de milioane de euro, lucrările urmând a fi efectuate de către Astaldi şi Max Boegl. Ultimul, centura ocolitoare a municipiului Constanţa, are 22 de kilometri şi va fi plătit cu 142 de milioane de euro, italienii de la Astaldi făcând pereche cu FCC-Alpine pentru realizarea sa. În total, România va plăti aproape jumătate de miliard de euro pentru construirea celor trei tronsoane rămase din Autostrada Soarelui – A2, lucrările, finanţate în proporţie de 70% cu un credit de la Banca Europeană de Investiţii, urmând să se încheie în 2011.
Dispute asupra preţului şi licitaţiei
Faptul că licitaţiile pentru desemnarea constructorului celor trei segmente au avut loc în timpul guvernării precedente, iar execuţia lucrărilor, respectiv plata lor, sunt programate a fi realizate în mandatul actualului guvern, au dat prilejul unei serii de cârcoteli pe seama unor eventuale neregularităţi. O serie de zvonuri sifonate de oficialii ministeriali acreditează ideea că preţul plătit pentru kilometrul de autostradă ar fi prea mare, în special pentru primul segment, unde se ridică la aproape 10 milioane de euro per kilometru liniar. Această stare de fapt poate avea însă o explicaţie în faptul că aici se impune realizarea unei serii de lucrări de geniu (poduri, viaducte), geografia sectorului Cernavodă – Medgidia făcând ca acesta să fie tronsonul cel mai dificil de realizat. Cu toate acestea, ideea iniţială a fost de împărţi autostrada în trei sectoare egale ca dificultate şi perioadă necesară pentru a fi realizate, iar preţul cerut de FCC-Alpine pentru centura Constnaţei este de doar 6,4 milionae euro /kilometru.
Primăria Cernavodă – principalul partener al constructorilor
La finele săptămânii trecute, reprezentanţii Colas România, în colaborare cu primarul Mariana Mircea, au prezentat planul activităţilor necesare pentru construirea tronsonului Cernavodă – Medgidia, la Casa de Cultură din oraşul dunărean. Constructorul segmentului a anunţat că este interesat de colaborarea cu diverşi subcontractori locali. În acest sens, ei au anunţat încheierea unui contract cu Primăria Cernavodă, în vederea preluării de către aceasta a cererilor de angajare de la persoane fizice, dar şi a scrisorilor de intenţie ale firmelor interesate de a lua parte la acest proiect. În continuare, reprezentanţii constructorului au declarat că, pentru realizarea lucrarilor la terasament, intenţionează să angajeze 100% muncitori necalificăţi din zona Cernavodă, în vederea reducerii costurilor de producţie. În ciuda optimismului debordant afişat de ministrul Berceanu cu ocazia anunţului privind începerea lucrărilor pe 15 august, cei prezenţi la întrunirea de la Cernavodă au ţinut să noteze faptul că respectarea acestui termen, precum şi a celor de finalizare, depind, în primul rând, de de disponibilităţile financiare ale Guvernului, precum şi de ritmul în care vor fi executate exproprierile necesare.
Autostrada cu probleme
Deşi nu are de traversat munţii (ca Autostrada Bucureşti – Braşov), iar podurile peste Dunăre sunt realizate deja, din anii 80, Autostrada Soarelui a întâmpinat, de la bun început, o serie de probleme. Construit pe fugă, pentru a fi inaugurat în scop electoral, înainte de alegerile din 2004, sectorul Drajna – Feteşti s-a dovedit a fi, mai degrabă, o ţeapă electorală. La doar câteva luni distanţă, el a fost închis, pentru că lucrările realizate de mântuială de italienii de la Astaldi (care vor contribui şi la realizarea porţiunii Cernavodă – Constanţa), au cedat la puţin timp de la inaugurare. Concret, în mai multe locuri, în special la îmbinările autostrăzii cu diversele poduri de pe traseu, terasamentul s-a tasat, punând în pericol circulaţia autovehiculelor. La puţin timp după aceea, lucrările au fost abandonate la intrarea în judeţul Constanţa, din lipsă de bani şi datorită dificultăţilor terenului.
Cei 270 km de autostradă nu au îmbunătăţit mai deloc traficul pe ruta Bucureşti – Constanţa. Asta pentru că, deşi pe direcţia de mers înspre Capitală durata călătoriei s-a redus cu aproape o oră, pe sensul invers se creează adesea ambuteiaje. Motivul este unul simplu: Maşinile vin pe autostradă cu 120-130 km/h, dar la Cernavodă intră pe drumul cu o singură bandă pe sens, fiind nevoite să reducă viteza până la 30-40 km/h. Astfel, coada de maşini este alimentată permanent de cei care vin din urmă, creându-se o coloană continuă până la intrarea în Constanţa, în special în timpul sezonului estival. Astfel, vara, drumul de la Bucureşti la Cernavodă (270 km) este parcurs în circa o oră şi jumătate, în timp ce porţiunea de la Cernavodă la Constanţa (doar 64 km) poate lua oriunde între 1h30 – 3h, în funcţie de ziua săptămânii şi de condiţiile meteo, sau de prezenţa accidentelor rutiere…
