UDMR, la a treia încercare de unificare a ”Ungariei Româneşti”
Marko Bela a încercat de trei ori să propună modificarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Teoretic, sub pretextul coeziunii economice şi sociale, propunerea liderului maghiar prevede reorganizarea celor opt regiuni de dezvoltare economică în 16 regiuni şi cinci macroregiuni. Însă dacă citim printre rânduri, punerea în practică a propunerii legislative ar însemna preluarea controlului asupra judeţelor cu populaţie majoritar maghiară, dat fiind faptul că una dintre noile regiuni propuse pentru înfiinţare este alcătuită din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Bihor, Sălaj şi Satu-Mare.
Un articol de Andreea PAVEL
UDMR ţine cu dinţii de lege
Prima încercarea a UDMR de a vârî legea în practică a fost în anul 2004, în timpul Alianţei D.A. Nici atunci, partenerii de guvernare nu au înghiţit momeala. A doua oară, sprijiniţi din umbră de PSD, a fost după ruperea alianţei, când PNL-ul a rămas singurel la cârma ţării. Chiar şi aşa, tot nu a ţinut figura. Acum este a treia oară când propunerea legislativă ajunge să stârnească nenumărate controverse, dar prima oară când se află atât de aproape de materializare. Cele mai multe reacţii pe care le-a stârnit sunt negative şi vin atât din partea, colegilor politicieni, cât şi din partea analiştilor economici. Specialiştii spun că principalele motive de îngrijorare (dacă legea ar intra în vigoare) ar fi înlesnirea (şi mai mare, dacă ne putem închipui) absorbţiei fondurilor europene, din cauza reorganizării regiunilor şi creşterea cheltuielilor necesare înfiinţării şi operaţionalizării agenţiilor de dezvoltare. Alţi specialişti văd propunerea legislativă ca o încercare a liderului UDMR de a împărţi ţara după criterii etnice, ori de a pune mâna pe regiunea de dezvoltare cu populaţie preponderent maghiară, primul pas spre obţinerea autonomiei.
Trece pe blat?
E necesar să ne întrebăm acest lucru, în condiţiile în care, în Senat, s-a întâmplat întocmai. Grupul senatorilor social-democraţi i-a acuzat pe reprezentanţii PD-L şi UDMR că au folosit ”tertipuri” şi ”manevre” pentru ca acest proiect legislativ să treacă în Senat fără nici un fel de dezbatere, la mijlocul acestei luni. În replică, democrat-liberalii au declarat că nu sunt adepţii adoptării tacite a unei legi, un argument fiind numărul foarte mare (mai mare decât al social-democraţilor) de senatori prezenţi la dezbatere. Pe de altă parte, UDMR-iştii au aruncat vina pe Teodor Meleşcanu, care ”l-a întrerupt, anunţând încheierea şedinţei”.
Cum vrea Bela să ne reorganizăm?
Propunerea legislativă a liderului UDMR presupune reorganizarea regiunilor de dezvoltare din România, mărind numărul acestora la 16 şi cinci macroregiuni, după cum urmează:
Macroregiunea I: Botoşani – Suceava, Bacău – Iaşi – Neamţ – Vaslui, Brăila – Buzău – Galaţi – Vrancea; Macroregiunea II: Constanţa – Tulcea, Bucureşti, Călăraşi – Ialomiţa – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinţi – Olt; Macroregiunea III: Gorj – Vâlcea, Argeş – Dâmboviţa – Prahova; Macroregiunea IV: Arad – Caraş-Severin – Timişoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Braşov; Macroregiunea V: Covasna – Harghita – Mureş, Bistriţa-Năsăud – Cluj – Maramureş şi Bihor – Sălaj – Satu-Mare.
