Timp de cateva saptamâni a circulat în mediile de presa un raport gen Armaghedon, care în cele aproximativ 24 de pagini ale sale a avut ca scop denigrarea si mai ales împiedicarea viceamiralului Gheorghe Marin de a fi numit în functia de sef al Statului Major General. Dupa toate aparentele si conform rezultatelor obtinute de serviciile de specialitate raportul respectiv a fost conceput de sustinatori ferventi ai generalului Eugen Badalan si ex-ministrului Teodor Atanasiu. Acestia au încercat sa compromita miscarea presedintelui Basescu de numire în functia suprema din Armata a lui Gheorghe Marin, chiar prin discreditarea acestuia din urma si a mai multor persoane cu grade militare din cadrul Marinei Militare în general dar mai ales din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Batrân”, unde o buna perioada de timp, Gheorghe Marin a fost comandant.
Un articol de Stefan Kostoff
Un articol de Stefan Kostoff
Viceamiralul Gheorghe Marin a fost numit la finele saptamânii trecute prin decret prezidential în functia de sef al Statului Major General, dupa ce fostul sef al Armatei, generalul Eugen Badalan, a fost trecut în rezerva deoarece era urmarit penal. Noul comandant al Armatei Române a absolvit Academia de Marina "Mircea cel Batrân" în anul 1974. Gheorghe Marin a mai absolvit si Facultatea de Cibernetica a Academiei de Studii Economice. Este doctor în stiinte militare, conducator de doctorat la Universitatea Nationala de Aparare si este absolvent al cursului pentru generali si amirali la Colegiul NATO de la Roma (Italia). La 1 aprilie 2004 fusese numit seful Statului Major al Fortelor Navale. Este casatorit si are o fiica.
Înainte de a fi numit oficial în functia respectiva, un grup format din fosti militari de cariera, pensionati si trecuti în rezerva dar sustinuti si de ceva cadre active din Marina Militara, au declansat o ofensiva puternica împotriva lui Gheorghe Marin, scopul fiind împiedicarea acestuia de a ajunge la cârma SMG.
Nu contestam veridicitatea datelor continute de acest raport ce ne-a parvenit pe mail-ul redactiei noastre, multe din aceste informatii având se pare baze relativ reale, dar nu vedem de ce informatiile respective nu au fost date publicitatii înca de când Marin ocupa functia de sef al Statului Major al Fortelor Navale. Concluzia ar fi ca de fapt grupul reactionar urmarea altceva si a premeditat atacul exact în perioada când în SMG era agitatie din lipsa de sef numit oficial. Atacul a vizat zeci de nume de ofiteri de rang superior din cadrul Marinei Militare, mai cu seama din Academia Navala „Mircea cel Batrân”. Raportul, conceput cu un limbaj aproape grobian, a atins pe toti cei care aveau si înca poate mai au relatii cordiale cu Marin. Vom enumera numai câteva din aceste nume mentionate în materialul respectiv: comandor Cristea Cucosel, despre care se spune ca ar fi fost numit la comanda si rectoratul Academiai Navale, far ca acesta sa aiba vreun grad didactic; numirea ca sef al biroului învatamânt în aceeasi institutie. a comandorului Dragalina acuzat ca ar fi fost mutat din academie tot de Marin pentru ca devenise alcoolic; comandorul Danila Dorin ce a fost numit comandantul Flotei Maritime, este denumit „un ofiter a carui competenta nu trece de cea de comandant de unitate”; comandantul Flotilei de Fregate – comandorul Popa Aurel, caracterizat ca un ofiter cu o pregatire limitata „având o competenta redusa si foarte slaba de dezvoltare în perspectiva, care s-a remarcat doar prin servilism, slugarnicie si obedienta fata de Marin si prin mitocanie, abuzuri si duritati fata de subalterni”; comandantul Bazei Navale – comandorul Hâldan, „un ofiter care n-a comandat în viata lui o unitate, care în toata cariera lui militara nu a stiut ce este munca, ci doar a bârfit, si-a calomniat si sapat sefii”, si lista continua. Urmeaza descrierea într-un limbaj mai îndulcit unei lungi liste de nume de ofiteri victimizati de Marin cum ar fi: – comandorul Varvara, amiralul Rudencu, comandorii Buzincu, Maier, Susanu – toti fosti prorectori la Academia Navala; capitanii comandori Chiru, Barbut, profesorul DANCU si altii.
De încondeiat nu scapa nici prorectorul Academiei Virgil Chitac si administratorul Haulica, care în mod bizar sunt pusi în gura studentilor si facuti raspunzatori pentru tot felul de aberatii ce s-ar întâmpla prin Academie. Întâmplator sau nu multe din aceste nume le cunoastem destul de bine, si de aceea veridicitatea acestui raport e desfiintata radical în mai multe puncte. Dar nu total.
Înainte de a fi numit oficial în functia respectiva, un grup format din fosti militari de cariera, pensionati si trecuti în rezerva dar sustinuti si de ceva cadre active din Marina Militara, au declansat o ofensiva puternica împotriva lui Gheorghe Marin, scopul fiind împiedicarea acestuia de a ajunge la cârma SMG.
Nu contestam veridicitatea datelor continute de acest raport ce ne-a parvenit pe mail-ul redactiei noastre, multe din aceste informatii având se pare baze relativ reale, dar nu vedem de ce informatiile respective nu au fost date publicitatii înca de când Marin ocupa functia de sef al Statului Major al Fortelor Navale. Concluzia ar fi ca de fapt grupul reactionar urmarea altceva si a premeditat atacul exact în perioada când în SMG era agitatie din lipsa de sef numit oficial. Atacul a vizat zeci de nume de ofiteri de rang superior din cadrul Marinei Militare, mai cu seama din Academia Navala „Mircea cel Batrân”. Raportul, conceput cu un limbaj aproape grobian, a atins pe toti cei care aveau si înca poate mai au relatii cordiale cu Marin. Vom enumera numai câteva din aceste nume mentionate în materialul respectiv: comandor Cristea Cucosel, despre care se spune ca ar fi fost numit la comanda si rectoratul Academiai Navale, far ca acesta sa aiba vreun grad didactic; numirea ca sef al biroului învatamânt în aceeasi institutie. a comandorului Dragalina acuzat ca ar fi fost mutat din academie tot de Marin pentru ca devenise alcoolic; comandorul Danila Dorin ce a fost numit comandantul Flotei Maritime, este denumit „un ofiter a carui competenta nu trece de cea de comandant de unitate”; comandantul Flotilei de Fregate – comandorul Popa Aurel, caracterizat ca un ofiter cu o pregatire limitata „având o competenta redusa si foarte slaba de dezvoltare în perspectiva, care s-a remarcat doar prin servilism, slugarnicie si obedienta fata de Marin si prin mitocanie, abuzuri si duritati fata de subalterni”; comandantul Bazei Navale – comandorul Hâldan, „un ofiter care n-a comandat în viata lui o unitate, care în toata cariera lui militara nu a stiut ce este munca, ci doar a bârfit, si-a calomniat si sapat sefii”, si lista continua. Urmeaza descrierea într-un limbaj mai îndulcit unei lungi liste de nume de ofiteri victimizati de Marin cum ar fi: – comandorul Varvara, amiralul Rudencu, comandorii Buzincu, Maier, Susanu – toti fosti prorectori la Academia Navala; capitanii comandori Chiru, Barbut, profesorul DANCU si altii.
De încondeiat nu scapa nici prorectorul Academiei Virgil Chitac si administratorul Haulica, care în mod bizar sunt pusi în gura studentilor si facuti raspunzatori pentru tot felul de aberatii ce s-ar întâmpla prin Academie. Întâmplator sau nu multe din aceste nume le cunoastem destul de bine, si de aceea veridicitatea acestui raport e desfiintata radical în mai multe puncte. Dar nu total.
