O prevedere a vechiului Cod Fiscal a făcut ca mai multe primării din România să fie amenințate cu executarea silită de către companiile de energie eoliană care își desfășoară activitatea pe teritoriul administrativ al UAT-urilor respective.
Doar în Dobrogea, 17 primării sunt în situația de a returna sume uriașe de bani, însumând 100 milioane de euro. Pentru cele mai multe dintre primăriile în cauză, returnarea acestor „datorii” ar reprezenta falimentul.
Sumele despre care vorbim reprezintă contravaloarea impozitului pentru turnurile de susținere a turbinelor eolienelor, despre care Decizia nr.5/2014 a Comisiei Fiscale Centrale preciza:
,,Turnul de susţinere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal”.
Firmele proprietare de parcuri eoliene au depus la compartimentele de impozite și taxe declarațiile de impunere completate cu valoarea de impozitare a turnului de susţinere a turbinelor eoliene, au prezentat Rapoarte de evaluare prin care se stabilea valoarea de impozitare și au achitat voluntar impozitul pe clădiri.
Începând cu anul 2014, companiile deținătoare de parcuri eoliene au contestat deciziile de impunere în fața instanțelor de contencios administrativ, iar ulterior au acționat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând anularea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr.5/2014, care statuase că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri pentru care este datorat impozit la bugetul local.
După obținerea unei prime hotărâri favorabile în fața Curții de Apel București în luna septembrie 2017, hotărârea a fost atacată cu recurs (ca urmare a eforturilor financiare ale unor primării, care au achitat onorariul casei de avocatură Stoica și Asociații) în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, prin Decizia nr. 2598 pronunțată în data de 17 iunie 2020 în Dosarul nr. 2872/2/2015, hotărârea prin care companiile din domeniul energiei eoliene obținuseră în primă instanță anularea Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1210/2014 şi a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014.
„Situația primăriilor, cel puțin la nivelul Dobrogei este dezastruoasă, având în vedere că sumele estimate a fi restituite de către primării depășesc 100 milioane de euro. Din informațiile noastre, la nivelul întregii țări suma estimată a fi restituită de către primării este de 2 miliarde de euro, în situația restituirii fiind în jur de 200 de unități administrativ-teritoriale, în proporție de peste 95% acestea fiind comune, cu un buget infim în comparație cu suma de restituit.
Primăriile ar putea intra în insolvență
Impactul financiar ar fi unul devastator, în cazul in care deținătorii de parcuri eoliene vor iniția acțiuni de executare silită asupra conturilor bancare sau bunurilor aflate în proprietatea privată a U.A.T.-urilor și se va crea un blocaj generalizat al întregii activități și riscul mare de intrare în procedură de insolvență au multor primării.
La nivel local, dacă vreun serviciu de impozite si taxe nu ar fi pus în practică prevederile art. 249 alin.(5) din Vechiul Cod fiscal, ar fi avut ca sancțiune atragerea răspunderii directe a persoanelor răspunzătoare, în principal a conducătorului organului fiscal, care este Primarul”, se arată într-un memoriu trimis la Ministerul Finanțelor de către UAT-urile din Dobrogea care se află în această situație.
Asociația Comunelor din România (ACoR) s-a implicat în acest caz, încercând să găsească o soluție pentru ieșirea din impas.
Am stat de vorbă despre acest subiect cu Mariana Gâju, președinte al AcoR Constanța și prim-vicepreședinte al asociației la nivel național și cu George Ionașcu, primar al comunei Mircea Vodă din județul Constanța.
Puteți urmări mai jos materialul video.
