De ani de zile, mii de constănțeni și turiști se plâng că locurile de plajă la prosop sunt repartizate în spatele plajei și că dacă vor să stea lângă apă ca să își supravegheze copiii, trebuie să plătească taxa de șezlong și să facă plajă sub umbrele. De fiecare dată se dă vina pe investitorii lacomi, dar adevărații vinovați sunt cei de la Apele Române, entitate care administrează plajele de pe întreg litoralul. În loc să aplice legea țării, care spune că plaja la cearșaf are acces la mare, Apele Române aplică PUZ-ul lui Mazăre. Acesta spune ca țărmul să fie ticsit cu șezlonguri, iar cei care nu vor să scoată banul sau pur și simplu preferă nisipul trebuie să stea la capătul plajei, lângă WC-uri și tomberoanele de gunoi. Șefii ABADL, în frunte cu directorul general Hristu Uzun, sunt aşa de mulţumiţi de şmecheria asta, că zilele acestea încearcă să aplice același model pe toate plajele de pe Litoral. În propunerea de PUZ înaintată de ABADL pentru plajele de la Năvodari la Vama Veche, zona de plajă la prosop nici măcar nu mai figurează (!!!), punerea cearşafului pe nisip urmând a deveni o activitate cam ilegală, care se poate desfăşura cel mult printre tomberoane, terenuri de volei sau fotbal, sau parcări de ski-jet-uri.
Ziarul Dezvăluiri a avertizat încă din 2015 că plajele României se transformă în păduri de umbrele şi şezlonguri, iar cei de la Apele Române se fac că nu observă încălcarea legii.
Una spune ministrul şi alta face ABADL
Încă din 2010, normele metodologice ale Legii privind utilizarea plajei Mării Negre prevăd că zonele de plajă la şezlong trebuie să ocupe maxim 70% din fiecare sector de plajă, iar zona de plajă la nisip trebuie să fie continuă, de la intrarea pe plajă şi până la linia ţărmului. Toţi miniştrii mediului sau dezvoltării veniţi între timp „în control” la începutul fiecărui sezon estival au promis că legea va fi respectată şi că operatorii sectoarelor de plajă „vor fi avertizaţi” să se conformeze.
De fiecare dată, după plecarea ministrului, reprezentanţii Apelor Române – Filiala Dobrogea Litoral (ABADL) au tăcut şi au făcut… exact pe dos. În loc să verifice aplicarea legii din domeniul lor – apele şi plajele pe care Apele Române le închiriază – ABADL a verificat aplicarea PUZ-ului propus de Radu Mazăre şi adoptat de Consiliul Local. (vezi fotografia alăturată, extras din punctul de vedere oficial al ABADL).
Marea problemă este că acest plan de urbanism al plajei spune exact pe dos decât Legea Ţării: Şezlonguri cât cuprinde, pe toată linia ţărmului, cârciumi în spatele şezlongurilor şi plaja pe nisip (dacă mai rămâne loc) în fundul sectorului de plajă, lângă şosea, la distanţe şi de 100 de metri de valurile mării.
Oficial, ABADL desfăşoară circa 300-400 de controale anual, doar în Mamaia şi Năvodari. Dar motivul pentru care niciun operator de plajă nu e amendat şi pus să facă loc zonei de plajă la prosop este acela că inspectorii ABADL nu verifică aplicarea legii, ci a PUZ-ului (ceea ce e treaba Poliţiei Locale, sau a Inspectoratului în Construcţii).
ABADL propune eliminarea plajei la prosop, pe tot Litoralul!
Anii trecuţi, plajele de la Mamaia şi Năvodari s-au transformat în câmp de luptă, nu o dată operatorii de plajă dând afară sau luând la pumni pe cei care ceruseră aplicarea legii.
Fericiţi de acest rezultat, boşii din ABADL sub bagheta lui Hristu Uzun au decis extinderea „experimentului Mamaia” la nivelul întregului litoral – de la Năvodari, la Neptun, la Vama Veche. Întrucât PUZ-ul plajei Mamaia nu se putea aplica la Saturn, de exemplu, ABADL nu putea explica de ce se face că nu vede bătaia de joc la care sunt supuşi cei care nu vor sau nu îşi permit să închirieze şezlonguri. Aşa că au venit cu o propunere de plan de urbanism, care să acopere toate plajele.
Din start, această propunere este „noaptea minţii”: Planul de urbanism zonal, care prin lege trebuie să vizeze o zonă cât jumate de cartier, între două străzi importante, e folosit pentru a reglementa un teritoriu de 100 de kilometri, mai mult decât diametrul Municipiului Bucureşti. Ca să nu sară calul prea tare, mega-PUZ-ul a fost împărţit în mai multe PUZ-uri mici, câte unul pentru fiecare localitate, ca să ajungă la toată lumea. În rest, toate prevederile sunt comune.
Cele mai mari aberaţii sunt cele strecurate în planul de urbanism. Plimbat prin birouri în luna mai, PUZ-ul a fost pus în dezbatere publică la începutul lunii iunie 2019, la Casa de Cultură din Constanţa, la zeci de kilometri de localnicii şi turiştii pe care PUZ-ul îi va lovi cât de curând în moalele capului. În buna tradiţie, prevederile legale au fost fentate, anunţul dezbaterii fiind însoţit de o hartă cât un timbru, din care nu se înţelegea nimic. Noi, însă, am reuşit să obţinem versiunea mărită a hărţii, şi am rămas cu gura cascată: Zona de plajă la nisip pur şi simplu nu figurează nicăieri pe hartă…
Turişti, vă ordon: Ciocu’ mic şi Marş la tomberoane!
Cele trei zone de plajă propuse pentru adoptare, care urmează să devină obligatorii pentru toate plajele de pe Litoral, sunt următoarele: Zona de şezlonguri (33%, de la ţărmul mării); Zona de beach-baruri (33%, în spatele şezlongurilor); Zona de agrement (33%, în spatele beach-barurilor). Din toate sectoarele, e pusă spre exemplificare o bucăţică de hartă cu plaja Modern din Constanţa care nu are nicio legătură cu PUZ-ul de la Năvodari sau Eforie, deși însoțește anunțurile aferente acestor stațiuni. În plus, este vorba de o hartă veche, dinaintea extinderii plajelor, care nu corespunde realităţii – deci intenția ABADL-iștilor păstoriți de Hristu Uzun e clară – poate nu se prinde nimeni despre ce este vorba…
După cum se observă, în PUZ nu scrie nimic, nicăieri, despre „plajă la nisip”, sau „la prosop”! Dacă comentezi, operatorul de plajă poate să îţi pună hârtia în faţă şi să te trimită la plimbare, cu tot cu cearşaful tău.
Aşadar, unde se va putea face plajă „la nisip”? Am încercat să aflăm de la ABADL, dar angajaţii nu au voie să comunice nimic fără încuviinţarea directorului Hristu Uzun. Nici măcar actele publice care sunt, oficial, în dezbatere publică… Comportamentul ABADL e unul tradiţional: Având interesul ca PUZ-urile să treacă „pe şest”, pe site-ul Apelor Române nu a fost încărcat niciun document referitor la ele. La anunţuri şi dezbateri publice sunt ştiri vechi, unele de ani de zile, iar la secţiunea Informaţii utile – Documente se încarcă o pagină goală. Anunţul privind dezbaterea PUZ-urilor a fost încărcat pe site-urilor câtorva primării din zonă, dar Apele Române – care le-a propus şi e singurul beneficiar al lor, nu le are, nu le vede, nu le poate comunica…
Pentru a nu lăsa problema nelămurită, vă dăm noi răspunsul la întrebarea „Unde pot să fac plajă fără să plătesc şezlong si fără să mă bronzez sub umbrelă?” O facem cu ajutorul unui alt punct de vedere oficial al ABADL, ceva mai vechi: „Zona 3, care este dispusă în spatele beach-barului şi a parapetului de protecţie este zona destinată persoanelor cu accesorii proprii şi locurilor de joacă pentru copii.” (vezi foto) Aşadar, dacă nu vreţi să daţi bani pe şezlong, mergeți în fundul plajei și aveţi grijă la tomberoane şi navetele de bere. Luaţi-vă de acasă și o poză cu Marea Neagră, pentru din zona de plajă în care vi se permite să stați sunt şanse bune să nu o vedeţi, din cauza distanței, sau a pădurii de umbrele și șezlonguri…
