Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), una dintre instituțiile din România care se ocupă cu combaterea comerțului cu produse contrafacute, propune ea însăși o copie. Este vorba despre comisarul-șef Sorin Claudiu Susanu, un băiat de bani gata din Brașov, care în 2013 devenea șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor, zona Centru. De atunci și până în prezent a încercat să atragă atenția publica asupra propriei persoane, a intrat în conflicte cu edili și politicieni, a candidat la Primăria Brașov și și-a atras porecla de Cattani.
Cum a apărut Cattani pe piaţă
Doar că supranumele de Cattani era deja atribuit. În 2017, un senator de Constanţa îl compara pe actualul preşedinte ANPC, Horia Constantinescu, cu celebrul comisar antimafia, Corrado Cattani. „Botezul” a avut loc la o întâlnire organizată în stațiunea Mamaia, la iniţiativa Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.
„Nu îmi doresc să fiţi un Cattani al litoralului românesc, fiindcă nu vreau să sfârşiţi ca el!“, a spus atunci senatorul constănțean Nicolae Moga.
„Nu mă simt ameninţat nici de cei din aparatul legislativ, nici de cei din executiv, nici de cei din structura de partid. Este o muncă pe care o fac cu plăcere, iar ameninţările făcute în spaţiul semi-public mi se par hilare. Fac sarea şi piperul serilor mele când mă plictisesc“, a spus în replică Horia Constantinescu, pentru „Adevărul“.
Se pare că Moga a avut fler, căci Horia Constantinescu avea să se ia la trântă cu giganții McDonald’s, KFC, lanțurile globale de hipermketuri, cu mafia importatorilor de pește stricat vândut ca “proaspăt” în România. „Cattani” a amendat Primăria Constanța pentru locurile de joacă ce prezentau un adevărat pericol pentru copii, a închis restaurante și hoteluri celebre de pe litoral.
Celălalt Cattani, rezultate mici, scandaluri mari
Puterea brandului Cattani a fost atât de mare, încât supranumele a fost împrumutat de Sorin Claudiu Susanu, deși acesta s-a remarcat mai degrabă prin acțiuni mărunte, dublate de un marketing demn de cauze mai importante și a creat numeroase scandaluri acolo unde a activat.
În 2013, Susanu era uns în funcția de director executiv al CRPC Brașov, în cadrul unei ceremonii la care a participat și Marius Dunca, fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), actualmente președinte PSD Brașov. Susanu avea 31 de ani, terminase Drept și Psihologie și până atunci lucrase doar în mediul privat. Prietenia dintre cei doi avea însă să se degradeze în mod constant până a ajuns la conflict deschis și apoi chiar în instanță, unde Dunca i-a cerut lui Susanu 200000 lei, pentru prejudicierea imaginii.
„I-am fost și șef la Protecția Consumatorilor – nici atunci nu i-am spus ce să facă. Iar organizația PSD Brașov nu s-a băgat niciodată în managementul unei instituții. L-am dat în judecată pentru că a venit cu niște acuze și trebuie să le dovedească. Dânsul e în conflict cu toată lumea. Toate deciziile (n.r. din PSD) sunt politice, pe voturi, pe organizare, nu sunt despre schimbat șefi de instituții. Nici nu mai știu de ce a fost dat afară din PSD. El știe doar să se victimizeze”, a declarat președintele PSD Brașov, conform publicației Vice.com.
Susanu a avut grijă să intre în conflict și cu George Scripcaru, pe când acesta era primar al Brașovului din partea PNL, pe teme privind termoficarea orașului, regia de transport public, imobiliare, sau evenimentul Oktoberfest, pe care a vrut să îl suspende.
A vrut să fie primarul Brașovului, dar a obținut 2 la sută la alegeri
Exclus din PSD în 2018, s-a înscris în Pro România, partid din partea căruia a candidat la primăria Brașov, unde e reușit să obțină doar 1.742 de voturi, adică 2,05%.
Susanu nu l-a ratat nici pe noul primar al orașului de sub Tâmpa, Allen Coliban de la USR PLUS, cu care a intrat în conflict după ce a închis un restaurant din centrul istoric al orașului.
Sorin Susanu s-a plâns în cadrul unei emisiuni de la B1 TV că este supus unor atacuri constante din partea membrilor USR-PLUS, în urma efectuării unor controale. În replică, primarul Brașovului l-a acuzat pe Susanu că își transformă îndatoririle de serviciu în evenimente de presă.
Primarul Allen Coliban: În prima zi de deschidere a restaurantelor după pandemie s-a dus să închidă, cu presa după el
”ANPC are nevoie de credibilitate și are niște limite clar impuse de lege în care își desfășoară activitatea. Faptul că un personaj precum domnul Susanu găsește să facă evenimente de presă din controalele pe care le face în oraș, e problema dumnealui. Din punctul meu de vedere, victimizarea aceasta nu face decât să arate penibilitatea persoanei despre care vorbim. Este vorba despre o întrebare cât se poate de pertinentă care nu și-a primit răspunsul: cum de în prima zi de deschidere a restaurantelor (după pandemia de Covid-19 – n.red.), domnul Susanu s-a dus să închidă cu presa după el?”, a spus Allen Coliban în cadrul aceleiași emisiuni.
Comercianții din Brașov: Eliminarea subiectivismului și exagerărilor din controale
Prefectul Braşovului, Cătălin Văsii, a încercat să medieze disputa și a organizat o întâlnire între reprezentanţi ai sectorului HoReCa şi ai unor instituţii cu atribuţii de control în domeniu, printre care și Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor (CRPC) – Regiunea Centru Braşov.
Conform Bzb.ro, reprezentanții HoReCa au spus că nu au cerut niciodată nu fie contralați, ci își doresc doar armonizarea legislației și a atribuțiilor instituțiilor de control, „astfel încât să fie eliminate pe cât posibil subiectivismul și exagerările, precum și abordările diferite ale celor trimiși în controale”.
Prefectul Brașovului: Să se pună accent pe consiliere, a merge într-o extremă dăunează comunității
Prefectul Braşovului a mers pe aceeași linie, spunând că accentul trebuie pus pe consiliere din partea instituţiilor de control, pentru a preîntâmpina apariţia unor situaţii care să ducă la cazuri de încălcare a prevederilor legale din partea agenţilor economici şi la sancţionarea lor.
„De când am preluat funcţia de prefect, perioadă care aproape s-a suprapus cu pandemia de COVID-19, am încercat să menţin un echilibru, să evităm a lua măsuri extreme, în pofida presiunilor pe care le-am avut, pentru că eu consider că prima mea grijă este faţă de comunitatea judeţului Braşov, iar a merge într-o extremă sau în cealaltă dăunează acestei comunităţi
[…]. Ce am propus – şi s-a acceptat – a fost să creăm un cadru în care să ne întâlnim periodic, […] pentru ca agenţii economici să profite la maximum de atribuţia de consiliere pe care aceste instituţii o au”, a declarat prefectul Văsii la finalul întâlnirii, conform siteului Bzb.ro.
Primarul Timișoarei: Denotă o preocupare care are alt comandament decât binele orașului
Susanu și-a manifestat apetența specială pentru primari și în timpul detașării din 2019 în cadrul Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Timiș, când a intrat într-un conflict cu fostul edil al Timișoarei, Nicolae Robu. Incidentul s-a produs în contextul operațiunii „Ghilotina”, când Primăria a tăiat rețele de comunicații ale firmelor care nu le mutaseră în subteran, ignorând nenumărate notificări ale administrației. Ca să dea un exemplu în acest sens, Robu a tăiat el însuși un cablu de pe un stâlp, imaginile respective devenind virale.
Susanu a profitat de acel moment de expunere publică și, într-o conferință de presă, i-a cerut primarului Robu aviz pentru munca la înălțime și aviz psihologic pentru munca la înălțime.
„A-mi cere mie OPC aviz de lucru la înălțime și lucruri de genul acesta denotă foarte limpede o preocupare care are alt comandament decât binele orașului. Păi așa se exercită o astfel de funcție?”, a fost replica lui Nicolae Robu, citat de site-ul Debanat.ro.
Kaufland îl contrazice pe Susanu
În fine, nu trebuie omis nici scandalul creat în 2017 la Odorheiu Secuiesc, unde Susanu a descălecat la un magazin Kaufland, în urma vizionării unui clip pe Facebook. În imagini, o angajată a magazinului ar fi refuzat să servească un client pe motiv că aceasta nu cunoștea limba română.
Publicația Adevărul susține că după ce a aplicat o amendă de 10.000 lei, Susanu a declarat că „respectivul supermarket a mai fost amendat, în 2015, cu 5.000 de lei, pentru că toate reclamele şi pliantele erau realizate exclusiv în limba maghiară, lucru discriminatoriu pentru consumatorii români”.
Într-un comunicat preluat în aceeași publicație, reprezentanții Kaufland îl contrazic însă pe Susanu: „Referitor la informaţia apărută pe diverse canale media cu privire la o amendă acordată Kaufland Romania în anul 2015 pentru <reclame şi pliante realizate exclusiv in limba maghiară>, menţionăm ca această amendă nu există”.
Sursa Foto: Facebook