Consilierii locali resping proiectele din cauza orgoliilor politice
Cine ar fi crezut că, la nevoie, alianţa PNL – PD-L se poate reface oricând, mai ales pe plan local. Aici nu are nici o importanţă ceea ce dictează şefii de la centru, singurele reguli după care se ghidează politicienii de comune fiind propriile interese şi, desigur, acapararea puterii, fie ea şi mai micuţă. Primind tot mai multe nemulţumiri faţă de mersul lucrurilor în comuna constănţeană Cerchezu, jurnaliştii DEZVĂLUIRI s-au deplasat la faţa locului, pentru a sta de vorbă cu localnicii. Nu mică ne-a fost mirarea când aceştia ne-au povestit cum consilierii locali liberali şi democrat-liberali îşi ”unesc” forţele atunci când vine vorba de respingerea proiectelor propuse de primar în cadrul şedinţelor Consiliului Local.
Un articol de Andreea PAVEL, Bogdan TARCEA
”Să vă plătească primarul apa, că are bani”
O bătrânică ne-a povestit cum anumiţi consilieri merg din poartă-n poartă şi îi îndeamnă pe localnici să nu mai plătească facturile aferente consumului de apă pentru că „are bani primarul, dă-l încolo, şi să plătească el că voi sunteţi săraci”. În mediul rural, astfel de îndemnuri au mare succes. Se pare, că din păcate, şi în comuna Cerchezu, ”sfatul” consilierilor a prins la publicul sărac şi naiv, astfel încât datoriile încep să se acumuleze.
Un alt localnic ne-a explicat de ce alianţa PNL-PD-L din localitate, apelează la astfel de tertipuri: ”Ei nu vor să transferăm serviciul de apă în subordinea RAJA şi caută să influenţeze sătenii să nu plătească pentru a se acumula datorii, în urma cărora să nu mai beneficiem de apă, să dăm vina pe dom’ primar şi să nu-l mai alegem data viitoare”.
La un pas de pierderea banilor UE
Pe de altă parte, de multe ori ne întrebăm de ce România nu e în stare să acceseze decât o mică parte din banii europeni. În cele mai multe cazuri, vina aparţine Guvernului şi birocraţiei româneşti, dar în alte cazuri, precum acesta, orgoliilor politice. Legătura dintre acest aspect şi refuzul consilierilor de a trece apa în subordinea RAJA este foarte simplu:
Dacă serviciul de apă nu este manageriat de o firmă specializată, o primărie pierde 10 puncte din totalul necesar accesării banilor nerambursabili prin programul Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Zece puncte pierdute într-un astfel de program, înseamnă că până la declararea proiectului ca fiind neeligibil nu mai e decât un foarte mic pas.
Scaunul de primar, mărul discordiei
Un alt localnic, iniţiat cândva într-ale politichiei, apropiat al grupului PNL – PD-L, ne-a declarat că jocurile ar fi deja făcute între cele două tabere. Astfel, conform spuselor bărbatului, se pare că Valeriu Iacoboaia, şeful organizaţiei comunale PNL, a făcut o înţelegere cu Vasile Albu, omologul său din partea PD-L. Planul acestora pare a fi ca la următoarele alegeri locale, scaunul de primar să fie ocupat de reprezentantul PNL şi cel de vice, de colegul său democrat-liberal.
Contactat telefonic, Ioan Constantinescu, primarul comunei Cerchezu, a confirmat spusele localnicilor, declarându-ne că există proiecte importante pentru comună ce nu sunt aprobate de consilieri: ”Am încercat să stau de vorbă cu ei, să ne sfătuim, să văd unde este problema. O să continui discuţiile pentru că tot ce ar trebui să ne intereseze este interesul localnicilor şi depăşirea perioadei extrem de dificile din punct de vedere economic, în care ne aflăm”, a declarat Constantinescu. Acesta a refuzat să ne detalieze conflictul existent în cadrul Consiliului Local şi motivele pentru care consilierii se pun de-a curmezişul atunci când vine vorba de dezvoltarea comunei: ”Rufele murdare se spală în familie. Există tensiuni, dar încercăm să le rezolvăm fără să facem un spectacol din asta”, a conchis primarul. Îl sfătuim pe Ioan Constantinescu să organizeze, de acum încolo, şedinţe publice, la care să participe şi localnicii, ca să vedem dacă şi atunci consilierii vor mai îndrăzni să se opună proiectelor ce le-ar îmbunătăţi traiul.
De trei ori ”Nu” pentru pietruirea drumurilor
Un angajat din primărie ne-a vorbit despre un alt proiect de pe ordinea de zi a şedinţelor de consiliu, pe care consilierii nu vor să-l aprobe nici în ruptul capului. Este vorba de pietruirea drumurilor din împrejurimile şcolilor, bisericilor şi cimitirelor. Proiectul, care ar putea fi dus la îndeplinire cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), a fost propus de trei ori în cadrul şedinţelor, fără sorţi de izbândă, însă. Motivul? Se pare că cei care au reîncălzit sentimentele dintre PNL şi PD-L, la Cerchezu, tot se laudă că nu este nevoie de ajutorul CJC, pentru că vor pietrui ei drumurile. Timpul trece, criza rămâne, la fel ca mocirla din care localnicii se chinuie să iasă, atunci când plouă sau se topeşte zăpada.
Zero eoliene, zero lei la buget
Probabil cea mai mare inepţie a grupului de consilieri ”rebeli” este faptul că aceştia nici măcar nu vor să poarte o discuţie de principiu cu un investitor interesat de comuna Cerchezu pentru amplasarea unor centrale eoliene. Un calcul mai vechi al jurnaliştilor DEZVĂLUIRI vă prezenta cât poate câştiga o primărie dintr-o comună constănţeană pentru 100 de stâlpi eolieni instalaţi pe un teren ce se află în subordinea administraţiei locale. Astfel, valoarea investiţiei pentru un singur pilon cu un generator de 2,5 MW este cuprinsă între 1,5 şi 2,5 milioane de euro. Autorizaţia de construcţie îi costă pe investitori 1% din valoarea investiţiei şi se plăteşte o singură dată, înainte de demararea propriu-zisă a lucrărilor. La o medie de două milioane de euro, autorizaţia ajunge la 20.000 euro. Jumătate din această sumă ajunge la administraţia locală pe teritoriul căreia sunt amplasaţi pilonii. Impozitul pe construcţie reprezintă suma pe care, anual, investitorii sunt obligaţi să o plătească primăriei. Acesta înseamnă 1%-1,5% din valoarea construcţiei. Un simplu calcul ne arată că o primărie poate primi anual între 20 şi 25 de mii de euro, doar în urma încasării impozitului pe construcţie, pentru un singur pilon! Având în vedere că o „pădure” de eoliene are minimum 50-100 stâlpi, suma pe care un primar ar putea-o investi în fiecare an în modernizarea comunei porneşte de la un milion – un milion şi jumătate de euro ! Dar, sigur, atunci când orgoliile politice primează, cui îi mai pasă de amărâţii din comunele constănţene şi de milioanele de euro ce ar putea fi încasate anual în beneficiul acestora?
