Meteorologii români au scos din pălărie Cod Roşu, pentru 2 centimetri de zăpadă!
Ziua de 26 ianuarie 2014 va rămâne în anale ca un moment istoric – cel în care, în România, a fost decretat pentru prima dată Cod Roşu de viscol. Cu acea ocazie, şeful Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a explicat care au fost criteriile pe bază căreia a fost luată această decizie. Trei zile mai târziu, ANM a recidivat, dând Cod Roşu pentru şase judeţe, în condiţiile unei furtuni de zăpadă mult mai mici, atât ca durată, cât şi prin efectele sale. Verificând afirmaţiile directorului Sandu, am descoperit că, în ambele ocazii, Codul Roşu a fost scos din pălărie, fără fundamentare ştiinţifică. Declaraţiile sale sunt contrazise – culmea! – chiar de măsurătorile şi cifrele comunicate de ANM. De asemenea, cel puţin în cazul atenţionării din 29 ianuarie, aceasta s-a dat cu încălcarea flagrantă a legislaţiei. Dar poate cel mai rău este faptul că aceste Coduri Roşii emise de ANM ne aruncă 25 de ani înapoi, pe vremea lui Ceauşescu – atunci când în ţară se comunica un lucru, iar pe plan extern, altceva. Atât în 26, cât şi în 29 ianuarie, ANM a impus Cod Roşu în România, dar la nivel european, pe site-ul meteoalarm, a comunicat Cod Portocaliu…
Notă: Fotografia din dreapta sus, însoțită de simbolul T , este trucată. Restul fotografiilor nu sunt trucate și demonstrează cât de ușor se fabrică un Cod Roșu.
Un articol de Răzvan PETRE
Cum a devenit „Vântul… foarte mare” criteriu ştiinţific
Imediat după decretarea primului Cod Roşu de viscol din istoria României, Directorul ANM, Ion Sandu, a apărut pe diverse canale mass media, pentru a explica de ce decizia a fost una serioasă, bazată pe constatări riguroase şi aprecieri ştiinţifice. Pentru a face faţă celor care îl întrebau de ce nu a fost luată aceeaşi măsură în situaţii similare, el a invocat un mecanism complex, cu condiţii ce trebuie musai împlinite: „Codul roşu a fost dat pentru că s-au îndeplinit cele trei condiţii, simultan: 1. Stratul de zăpadă în 24 de ore peste 50 de centimetri 2. Ninge în continuare cu intensitate foarte mare şi 3. Vântul foarte mare. Aceste condiţii simultan nu au fost îndeplinite din 2006 până acum.” (Antena 3, Sinteza Zilei, 26 ianuarie 2014) Alăturarea această bizară dintre criteriul obictiv (stratul de zăpadă) şi două subiective (de genul – vânt mare), ne-a făcut să considerăm că aprecierile privind vântul şi ninsoarea au fost scoase din burtă. Pentru a ne lămuri, am adresat ANM o solicitare de informaţii publice, în care am cerut să ni se comunice baremul după care se decretează Cod Galben/Portocaliu/Roşu. În loc de cifre exacte, ANM ne-a trimis un răspuns lunguieţ, în care ne povesteşte cum că deciziile au fost luate legal şi ne-au recomandat să citim Ordinul 3403/2012, în care – chipurile! – figurează criteriile solicitate. În ordin – surpriză! – nu există nicio cifră, nici măcar privind stratul de zăpadă.
Prosteală pe faţă
Nonşalanţa cu care Ion Sandu a făcut declaraţii SF s-a bazat pe presupunerea că afirmaţiile sale nu vor fi verificate de nimeni. Ei bine, iată că am făcut-o noi! Dar să vedem mai întâi ce a declarat Ion Sandu în 26 ianuarie: „Azi dimineață s-a dat Codul Roșu pentru că la Râmnicu Sărat erau peste 50 de centimetri, peste care se mai adaugă vreo 30-40. Ajungem undeva la 70-80 de centimetri, după viscolul ăsta.” (Ion Sandu, Sinteza Zilei, 26 ianuarie 2014) Trecând peste faptul că Ion Sandu deja începuse să „taie din coada vulpii”, prin contorsiuni matematice (50 + 40 = 70 ?!?), am căutat înregistrările ANM. 
Şi am aflat că, în dimineaţa zilei de 26 ianuarie, la Râmnicu Sărat s-au măsurat… doar 43 de centimetri de zăpadă. Peste 50 de centimetri erau doar pe la munte, la Sinaia, la Bâlea etc. (Pentru a accesa foto, click pe imagine. Data și ora – în partea de sus a imaginii) Măsurarea stratului de zăpadă este de la ora 8.00. Conform procedurilor naţionale şi internaţionale, ele se fac de patru ori pe zi, la orele 02, 08, 14, 20 (ora României). Deci când Ion Sandu a spus „azi dimineaţă”, s-a referit fie la dimensiunea stratului de zăpadă de la ora 8, fie la cea de la ora 2 noaptea, când stratul de zăpadă era chiar mai mic de 43 de centimetri.
Dar staţi aşa! Ion Sandu a declarat că se acumulaseră peste 50 de centimetri în 24 de ore. Ori, conform măsurătorii efectuate cu o zi înainte (25 ianuarie, ora 8), la Râmnicu Sărat era deja un strat de 9 centimetri de zăpadă. (Pentru a accesa foto click pe imagine. Data și ora – în partea de sus a imaginii). Aşadar, în 24 de ore se acumulaseră 43 – 9 = fix 34 de centimetri de zăpadă.
De altfel, nici măcar după sfârşitul viscolului, în 27 ianuarie ora 20, după două zile de ninsoare, nu se strânseseră cei 50 de centimetri de zăpadă în plus, de care vorbea Ion Sandu. În 27 ianuarie s-au măsurat 53 de centimetri. Faţă de 9, cât erau înainte de începutul viscolului. (Pentru a accesa foto click pe imagine. Data și ora – în partea de sus a imaginii)
Aşa a picat şi singurul criteriu ce părea ştiinţific – grosimea stratului de zăpadă acumulat în 24 de ore.
Bine – veţi zice dumneavoastră – dar poate că Ion Sandu a avut dreptate, pentru că viscolul a ridicat troiene şi de doi metri înălţime. Dacă spuneţi asta, vă înşelaţi. Vă contrazice chiar Ion Sandu: „Haideți să facem precizarea următoare: Noi când vorbim de strat de zăpadă, vorbim de stratul de zăpadă măsurat în platforma stației meteorologice, că altfel nu putem să ne comparăm. Troienele care se fac datorită vântului, prin aducerea zăpezii de pe câmp, nu au relevanță” (Sinteza Zilei, 26 ianuarie 2014)
Judeţele din sud-est erau în Cod Portocaliu şi Cod Roşu, în acelaşi timp!
Pentru a da Cod Roşu fără a-şi asuma răspunderea pentru el, specialiştii ANM au venit cu o şmecherie românească: Mai întâi, ei au emis o avertizare cu cod portocaliu, după care au revenit cu un avertisment de tip „nowcasting”, care avea cod roşu. Au făcut asta pentru că avertizările pe foarte scurtă durată nu sunt, conform legislaţiei, însoţite de hartă. În caz că lucrurile mergeau prost, meteorologii aveau o „plasă de siguranţă”: Codul Portocaliu era încă în vigoare, el fiind avertizarea de referinţă. Efectul secundar al acestui giumbuşluc a fost acela că, timp de 7 ore, judeţele Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila şi Buzău s-au aflat, în acelaşi timp, sub Cod Portocaliu şi sub Cod Roşu. (vezi foto)
ANM fentează legea
Meteorologii mai aveau însă, o problemă: Nu pot emite coduri şi avertizări de capul lor, fiind obligaţi să respecte prevederile Ordinul Ministerului Mediului nr. 3403/2012. Ca să poată fenta legea, ei au recurs la şmecheria nr. 2 – au dat avertizare nowcasting pe o durată de 7 ore. De ce au făcut asta? Pentru că Ordinul 3403 menţionează la Art. 1 din Anexa 1 (despre cum se dau codurile meteo) că „Prezenta procedură se aplică în situaţiile în care sunt prognozate fenomene atmosferice periculoase a căror evoluţie va începe în cel puţin 12 ore, precum şi în cazul fenomenelor atmosferice periculoase imediate sau prognozate pe foarte scurtă durată (anticipaţie de la o oră până la 6 ore).” Aşadar, dacă avertizarea vizează o perioadă între 6 şi 12 ore, ANM iese de sub prevederile Ordinului 3403. Meteorologii pot emite Cod Roşu când şi cum vor ei, de exemplu pot da Cod Roşu de vânt pentru o adiere de 5km/h – dacă o fac pentru o perioadă de 7, sau de 11 ore, nu le poţi face nimic.
La emiterea unui cod roşu în condiţii normale, ANM trebuie să respecte o serie de criterii, care nu sunt foarte exacte, dar includ: anticiparea că vieţile tuturor locuitorilor (din zonele sub incidenţa codului) sunt în pericol, pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, pagube însemnate în zonele împădurite etc. Ori, între declaraţiile lui Ion Sandu din 26 ianuarie, cum că în 29 urma să avem un viscol mai scurt şi mai slab, şi a estima păduri culcate la pământ, mii de case distruse şi sute de morţi, e o distanţă (cum ar zice Ion Sandu) „foarte mare”.
Aşa că ANM a aplicat stratagema cu avertizarea de 7 ore, care îi absolvă de aplicarea legii. Culmea, e ca şi cum nişte jurişti ar fi dat Cod Roşu, nu nişte meteorologi.
USL s-a pregătit din vreme pentru operaţiunea „Codul Roşu”
Codurile meteo au fost adoptate în 2006, de asociaţia serviciilor meteorologice din Europa. Ele au fost transpuse rapid în legislaţia românească, prin Ordinul 823/2006, în care figura, la Anexa 1, Art. 3: „Atenţionările şi avertizările meteorologice de tip „nowcasting” se emit în cazul fenomenelor atmosferice prognozate pe foarte scurtă durată (anticipaţie de la una până la 6 ore) şi se referă în general la vânt puternic, ploi importante cantitativ, descărcări electrice frecvente şi căderi de grindina.” În text se indică fenomenele vizate (care nu includ ninsoarea) şi se limitează la 6 ore valabilitatea prognozelor nowcasting.
În septembrie 2012, Guvernul Ponta I modifică textul şi îl republică cu Nr. 3403/2012. Se fac mici ajustări – se schimbă fonturile, se unesc aliniate etc. Singura schimbare autentică este… eliminarea Art. 3, pe care îl citam mai sus, şi care reglementa procedura de nowcasting. Fără niciun motiv, fără nicio justificare logică, fără măcar a invoca un referat al autorităţii de specialitate (ANM).
Ordinul este semnat de miniştrii Rovana Plumb, Mircea Duşa şi Radu Stroe.
Cum a compromis ANM noţiunea de „nowcasting”
Pe lângă procedurile clasice – hărţi sinoptice, calcule matematice, modelare computerizată – în ultimii 10 ani a apărut pe piaţă un nou tip de prognoză – nowcasting. Principiul de bază al acestei metode este acela de a avertiza asupra fenomenelor iminente. Procedura, aşa cum este descrisă de Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO) presupune ca un fenomen foarte periculos să fie constatat pe imaginile produse de radarul meteo de către un meteorolog, eventual având confirmare de la faţa locului, de la altă persoană instruită.
Ori radarul meteo arată cantitatea de precipitaţii şi (eventual) forţa şi direcţia vântului. De asta ordinul abrogat indica furtunile de vară şi vântul puternic ca fiind fenomenele vizate, în schimb nu spunea nimic de ninsoare. Nu se poate discerne între zăpadă şi ploaie, decât pe radarele de cea mai nouă generaţie, iar operatorul radar nu are nicio garanţie că aceasta ajunge pe sol, şi în ce cantitate/strat (radarele meteo bat la câteva sute-mii de metri deasupra solului). Nu mai vorbim de faptul că meteorologii nu aveau cum să vadă pe imaginile radar din urmă cu un minut, unde va fi viscolul peste 7 ore…
Fiind vorba de fenomene imediate, majoritatea serviciilor meteo emit avertizări nowcasting pe o perioadă de maxim 3 ore. Organizaţia Meteorologică Mondială, fiind mai exhaustivă, acceptă 6 ore.
ANM nu numai că a împins durata la 7 ore, ci s-a şi lăbărţat la a da un avertisment nowcasting pe 6 judeţe. Prin natura lor, avertizările nowcasting sunt punctuale, vizând în general zone de 1 până la 100 de kilometri. Ori ai noştri au dat Cod Roşu pentru câteva zeci de mii de kilometri pătraţi – un record în materie, de departe.
Cine are curiozitatea, poate căuta alte avertismente nowcasting date de ANM. Ele sunt ceva de genul: „Averse cu 20-30 l/mp spre partea de nord a Municipiului Bucureşti”, sau „Grindină de mici dimensiuni. Sunt vizate satele X, Y, Z. Perioada: ora 12.00 – ora 12.30”.
Cum i-am prostit pe europeni
ANM face parte din reţeaua serviciilor meteo din Europa – EUMETNET. Europenii au pus la punct un site de internet unde se centralizează toate avertismentele, ca să ştie, de exemplu, bulgarul care vrea să plece cu maşina în România, că la noi e Cod Roşu, şi că ar fi mai bine să îşi mute gândul. EUMETNET a venit cu infrastructura, iar serviciile meteo naţionale (inclusiv ANM-ul nostru) s-au obligat să pună informaţiile. Conform regulamentului, avertismentele trebuie actualizate la minut (se tolerează întârzieri de maxim 10 minute). Cu toate astea, în timp ce în 26 şi 29 ianuarie graficienii televiziunilor din România se chinuiau să deseneze Codul Roşu pe harta ţării, băieţii de la ANM nu aveau niciun stres – la 2, la 3, la 4 ore de la pornirea „urgiei” ei afişau pe meteoalarm.eu un frumos.. Cod Portocaliu.
Asta e o altă explicaţie a şmecheriei cu nowcastingul. Fiind un avertisment local (mai puţin în cazul de faţă), nowcastingul nu trebuie încărcat pe EUMETNET. Dacă ar fi dat avertizare normală, ANM ar fi trebuit să actualizeze şi pe meteoalarm.eu Codul Roşu, riscând ca cineva să îşi pună întrebarea: „Ce-o fi măi la români de au băgat cod roşu?” şi să descopere că ANM-ul dă codurile cu uşurinţa cu care dă Like pe Facebook.
Cod Roşu pentru 2 cm de zăpadă
Codul Roşu din 29 ianuarie ne-a prins la muncă. Aşa că am deschis site-ul ANM şi ne-am notat parametrii de la acea oră, pe care i-am comparat mai târziu cu cei din timpul codului, respectiv cu cei de a doua zi. Concluzia a fost că viscolul din 29 ianuarie a fost unul uşurel, din punctul de vedere al datelor meteo înregistrate de ANM. Doar în câteva locaţii vântul a depăşit 50-60 km/h (în Constanţa se înregistrează anual furtuni cu 70-90km/h, fără să fi fost dat vreun cod roşu de vânt până acum). La zăpadă, situaţia e de-a dreptul hilară. Mai ţineţi minte ce spunea Ion Sandu, cum că trebuie să se înregistreze 50 cm zăpadă înainte să se decreteze cod roşu? Ei bine, conform măsurătorilor ANM, tot viscolul dinainte, din timpul şi de după codul roşu a depus în zonele avertizate între 12 şi 0 cm de nea. Cel mai mult a nins la staţia Adamclisi – 12 cm. La Constanţa s-au înregistrat ştiinţific 2 cm, la Călăraşi 5 cm, la Urziceni şi Râmnicu Sărat – 0 cm. Repet, nu o zicem noi, o zice ANM, care e condus de Ion Sandu, care a declarat că măsurătorile ANM sunt baza.
Pentru curioşi, avem un tabel la finalul articolului, cu măsurătorile stratului de zăpadă. De asemenea, vă putem pune la dispoziţie printscreen cu toate măsurătorile, sau puteţi să căutaţi singuri harta cu stratul de zăpadă dinainte şi de după viscol, ca să vedeţi cât de uşor se poate de face de râs singură o autoritate publică din România.
Demisia, cineva?
Codurile roşii date de ANM nu s-au lăsat fără urmări. Aşa cum arăta Evenimentul Zilei, invocând starea de urgenţă impusă de ele, CNADNR a acordat contracte de deszăpezire fără licitaţie, pe bandă rulantă. La rândul său, Guvernul şi-a mascat neputinţa în spatele „situaţiei excepţionale” şi a avut justificarea perfectă pentru folosirea pe scară largă a Armatei, acolo unde, în mod normal, ar fi trebuit să intervină drumarii plătiţi cu 2-4.500 euro/km.
Cu toate contorsiunile făcute, meteorologii ANM nu au reuşit să îşi asigure 100% spatele. Ei pot fi agăţaţi cu prevederi ale Ordinului 3403, cum ar fi aceea că pentru cod roşu se dă avertizare (nu atenţionare, cum au emis ei), sau aceea că mesajele cu cod de culoare sunt fie până în 6, fie peste 12 ore. Într-o ţară normală, corpul de control al Ministerului Mediului sau al Guvernului ar descinde acum la ANM şi ar decide, după minime verificări, că cei implicaţi în decretarea Codului Roşu ar trebui să îşi caute de lucru în altă parte. Repet – într-o ţară normală.
Tabel cu valori stratului de zăpadă înainte și după viscolul din 29 ianuarie 2014:
|
Staţia |
Cm 29 ian, ora 8 |
Cm 30 ian, ora 8 |
Diferenţă |
|
Adamclisi |
20 |
32 |
12 cm |
|
Brăila |
58 |
65 |
7 cm |
|
Buzău |
31 |
42 |
11 cm |
|
Galaţi |
34 |
43 |
9 cm |
|
BUCURESTI FILARET |
39 |
45 |
6 cm |
|
CALARASI |
23 |
28 |
5 cm |
|
CONSTANTA |
9 |
11 |
2 cm |
|
FUNDULEA |
33 |
42 |
9 cm |
|
SLOBOZIA |
13 |
20 |
7 cm |
|
TULCEA |
29 |
36 |
7 cm |
|
URZICENI |
21 |
21 |
0 cm |
|
RAMNICU SARAT |
55 |
55 |
0 cm |
